Toate am patit la fel. Sunt zile si zile..Dar trec.
Chiar si copiii au uneori zile mai proaste, sunt indispusi fara sa fie neaparat bolnavi, sunt si ei tot oameni, ca noi. Si noua, oamenilor mari, ni se intampla ca o zi sa fie mai buna, alta mai grea, mai apasatoare. Asa si ei.
Nu dispera, trece. De cele mai multe ori e deajuns ca micutul, dupa ce ti-a facut parul cret toata ziua, sa vina si sa te mangie pe fata, sau sa se cuibareasca in brate si ai uitat toate nazbatiile care ti le-a facut...
Un pic de ajutor din partea celorlati membri ai familiei, de preferat tatal (dar cel mai des se intampla sa fie bunica, bunicul...) ar prinde bine. Macar o ora-doua de pauza.