Citat:
În prealabil postat de andra_v
Mosh-Neagu, de obicei aveti comentarii mai frumoase. In cadrul acestui topic, ii nedreptatiti pe tinerii care gandesc un picut altfel.
Sunt de acord ca "menirea" despre care vorbeste parintele Galeriu (doresc sa ramanem strict in termenii in care dansul a circumscris notiunea de menire, fara tendinta unei generalizari simpliste, pornind de la cazul patologic al doameni cu pricina) ii este descoperita omului prin multa rugaciune, practicarea smereniei si, mai ales, ascultarea de duhovnic si de biserica.
Ideea este urmatoarea: avem nevoie de multa rugaciune si apropiere de Dumnezeu pentru a ne pune in valoare darurile cu care am fost inzestrati. Exercitiul este insa potrivnic "duhului lumii" care ne cere sa nu ne batem prea mult capul cu aceste lucruri ci, mai degraba, sa cautam calea cea mai usoara. Dupa aceasta logica, mpoise ar fi trebuit sa ramana frumusel la curtea faraonului in Egipt si sa nu-i mai "tiranizeze" pe evrei 40 de ani prin pustiu in cautarea libertatii si a pamantului fagaduintei.
|
In ceea ce afirmati pe la jumatatea frazei sunt total de acord,cred ca putem avea revelatii pe calea rugaciunii si a postului vizavi de o anume decizie transanta din viata noastra.,pt a afla voia Domnului.
Insa in rest,eu cred ca sunteti putin ingradita de ortodoxismul patriotic care musai trebuie sa se desfasoare pe teritoriul patriei,si cu oamenii de aici!
In pilda Bunului Samaritean avem exemplul crestinesc care se rasfrange si altei natii,unui alt gen de oameni.
Putem face fapte bune si pe alte continente.Pai se poate sa vad un asiatic lungit in strada si sa nu-i dau primul ajutor?dar un arab?sau poate un indian??
Daca nu stiati,in Vietile Sfintilor sunt destule exemple in care acestia au calatorit,trait o vreme in totul felul de tari si au raspandit roadele harului lor.
Sfantul Nectarie a fost director de scoala in Egipt,desi era grec.
Tot aducem in discutie aceasta pacatoasa migratie,insistand si batand ciocanul pe nicovala caracterului neintegru al romanilor materialisti.
Pai draga sora v-ati pus vreodata intrebarea cat de mult sunt ajutati la propriu cei aflati in nevoi,cu banii astora,cautorii de huzur international???
Sau personal aveti o alta viziune a romanilor=neam de martiri,muritori de foame,degradati psihic si fizic?
Fiecare caz in parte este diferit,iar situatia mea este diferita de a dvs.,nu ne putem toti raporta la adevarul dvs sau al meu.Insa trebuie sa luam decizii transante atunci cand avem posibilitatea sa ne ajutam parintii si rudele modeste,bolnave sau fara perspectiva din tara.Cineva trebuie s-o faca!
Desigur si mie mi-ar fi placut sa fiu medic in Bucuresti si sa ajut inzapezitii,insa altele au fost planurile cu mine.