Citat:
În prealabil postat de Eugen7
Este pertinenta observatia ta Delia insa consider ca trebuie avut in vedere ca atat plantele cat si animale si inclusiv omul sunt facute din aceeasi substanta: materie, pamant, "tarana".
Aceasta "modelare" de care vorbesti cum ar putea justifica maretia omului din moment ce exista specii de animale care fiziologic sunt mult mai complexe decat omul (spre exemplu delfinul cu sitemul de ecolocatie) sau au sistemele senzoriale mult mai performante (spre exemplu vazul vulturului, mirosul ursului...).
Astfel consider ca argumentul superoritatii omului datorita modelarii este nepotrivit (in general teologia neoprotestanta cauta o justificare a maretiei omului din punct de vedere trupeste).
Din cat am studiat pana in prezent, in literatura teologica patristica am intalnit in unanimitate pozitia conform careia omul este cununa creatiei datorita capacitatilor sale cognitive (duhovnicesti).
In acest sens "modelarea" directa a omului este justificata doar in vederea vietii umane duhovnicesti care incepe ontologic cu Adam si se desavarseste in Hristos Iisus.
|
Cand vorbim de superioritatea omului, e limpede ca aceasta e data de posibilitatea ca duhul lui sa fie in comuniune cu Duhul Sfant prin har pt. a se indumnezei inclusiv trupeste, nicidecum n-am sugerat ca maretia lui sta doar in bio-psihologia constitutiei lui psiho-somatice.
Nici n-am vrut sa spun ca faptul de a fi fost modelat direct de „mana” lui Dumnezeu si nu creat doar prin rostire, ar fi principalul sau unicul argument pentru superioritatea lui.
Credeam ca vreun sfant parinte o fi talcuit de ce Dumnezeu i-a elaborat constitutia materiala diferit fata de celelalte vietuitoare, modelandu-l cu „mana”. De ce nu l-o fi facut doar prin simpla rostire „sa fie om” asa cum i-o fi facut pe delfini, de ex.
Si ma gandeam ca, in virtutea prestiintei Sale, Dumnezeu Insusi stia ca trupul acela adamic urma sa devina si trup al Sau propriu, impropriat in unul din ipostasurile Treimii la plinirea vremii.
Trupul acela paradisiac modelat cu „mâna” si pregatit astfel de dinainte ca salas in care sa vietuiasca chiar El, ar fi astfel prima treapta a umanului a carui menire e devenirea intru fiinta si ajungerea la indumnezeire, treapta cea mai de sus a umanului, treaptă la care a ajuns Hristos. Si dupa El, Maica Domnului, si dupa ea, sfintii ceilalti.