[cristiboss56]

Fecioară, Stăpână,
Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ai născut pe Dumnezeu Cuvântul cu trup . Ştiu, cu adevărat ştiu, că nu se cuvine, nici se cade ca eu, cel atât de desfrânat, cu ochi spurcaţi, să văd icoana ta, a celei preacurate, a celei pururea fecioară, a celei ce ai şi trupul şi sufletul curat şi nespurcat, şi să o sărut cu buze necurate şi întinate sau să mă rog. Căci cu dreptate este ca de mine, cel desfrânat, curăţia Ta să se scârbească şi să mă urască. Dar fiindcă Dumnezeu, pe care L-ai născut, S-a făcut om ca să cheme pe cei păcătoşi la pocăinţă, pentru aceasta îndrăznind şi eu, mă apropii de tine, cu lacrimi rugându-mă.
Primeşte această mărturisire a greşelilor mele celor multe şi grele şi o du unuia născut Fiului Tău şi Dumnezeu, rugându-te Lui ca să fie milostiv ticălosului şi tăvălitului meu suflet Căci pentru mulţimea fărădelegilor mele sunt oprit a căuta la Dânsul şi a cere iertare. De aceea pe tine te pun înainte rugătoare şi mijlocitoare, pentru că multe şi mari daruri dobândind eu de la Ziditorul meu Dumnezeu şi uitându-le pe toate şi nemuritor arâ- tându-mă, ticălosul şi nemulţumitorul, „m-am alăturat dobitoacelor celor fără de minte şi m-am asemănat lor"81, aflăndu-mă sărac de fapte bune, bogat de patimi, plin de ruşine, lipsit de dumnezeiască îndrăzneală, osândit de Dumnezeu, făcăndu-mă de plângere îngerilor, de râs dracilor şi urâciune oamenilor, mustrat de conştiinţă, ruşinat de lucrurile mele cele rele, şi fiind mort mai înainte de moarte, singur osândit mai înainte de judecată, şi muncit de deznădejde mai înainte de munca cea fără de sfârşit De aceea, numai la sprijinul tău alerg, Stăpână Născătoare de Dumnezeu, cel ce sunt dator cu nenumăraţi talanţi, cel ce întru deznădăjduire cu curvele am cheltuit avuţia părinteas-
că, cel ce am curvit mai mult decât curva, cel ce am făcut fărădelegi mai multe decât Mânase, cela ce m-am făcut nemilostiv mai mult decât bogatul, cela ce sunt slugă lacomă, vas al gândurilor rele, vistierie a cuvintelor celor urâte şi spurcate, străin de toata fapta bună.
Miluieşte-mă pe mine cel smerit, milostiveşte-te spre mine cel neputincios. Mare îndrăzneală ai Ia Cel ce s-a născut din tine . Nimeni nu are putere precum tu, Maica lui Dumnezeu, căci toate le poţi, ca ceea ce eşti mai presus de toate zidirile şi nimic nu-ţi este Tie cu neputinţă, numai de vei voi. Deci nu trece cu vederea lacrimile mele. Nu te întoarce de către suspinul meu. Nu lepăda durerea inimii mele. Nu ruşina nădejdea mea cea către tine, ci cu rugăciunile tale de Maică silind nesilita milostivire a Fiului tău celui bun şi Dumnezeu, invredniceşte-mă pe mine, ticălosul şi nevrednicul robul tău. să-mi iau frumuseţea mea cea veche dintru început şi să lepăd grozăvia patimilor, să mă desfac de păcat şi să mă robesc de dreptate, să mă dezbrac de spurcăciunea dulceţii celei trupeşti
şi să mă îmbrac întru sfinţenia curăţeniei celei sufleteşti,
să mor lumii şi să viez fiinţei celei bune.
Călătorind eu, împreună călătoreşte cu mine, pe mare înotând, împreună cu mine înoată, priveghind, întăreşte-mă, necăjindu-mă, mângâie-mă, slăbind la suflet, îmbărbătează-mă, îmbolnâvindu-mă, vindecare îmi dăruieşte, nedreptăţindu-mă, izbăveş- te-mă, nâpăstuindu-mă, îndreptează-mă, spre moarte primejduindu-mă, degrab apucând, scoate-mă. Vrăjmaşilor celor nevăzuţi în toate zilele înfricoşat mă arată, ca să cunoască toţi cei ce cu nedreptate mă asupresc, al cui rob sunt eu. Aşa, prea- bună Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ascultă ticăloasa mea rugăciune şi nu mă ruşina de nădejdea mea întru tine, cea care, după Dumnezeu, eşti nădejdea tuturor marginilor pământului. Fierberea trupului meu potoleşte-o, trufia şi mândria gândului deşert din mintea mea şterge-le, nălucirile de noapte ale duhurilor viclene şi bântuielile de ziuă ale gândurilor necurate din inima mea împuţinea- ză-le. învaţă-mi limba cea spurcată să grăiască cele de folos, povăţuieşte-mi ochii să vadă drept faptele cele bune şi adevărate. Picioarele mele îndreptează-le să alerge fără împiedicare pe calea cea fericită a poruncilor lui Dumnezeu, mâinile mele sfinţeşte-le, ca să le ridic cu vrednicie către Cel preaînalt. Curăţeşte-mi ruga mea, pentru ca fără teamă sâ-L numesc Tată pe Dumnezeu cel înfricoşat şi preasfânt. Deschide-mi urechile ca să aud simţitor şi gânditor cuvintele cele mai dulci decât mierea şi fagurul ale Sfintelor Scripturi şi să vieţuiesc potrivit lor, fiind întărit de Tine. Dă-mi vreme de pocăinţă, de întoarcere a gândurilor, de moartea cea năpraznică fereşte-mă, osândit de conştiinţă fiind, izbăveşte-mă şi, mai pe urmă de toate, fii lângă mine la despărţirea sufletului de ticălosul meu trup , sila aceea nesuferită înlesnind-o. durerea cea nespusă uşurând-o, strâmtorarea cea nemângâiată mângâind-o, de faţa cea întunecoasă a dracilor izbăvindu-mă, de cercetarea cea prea- amară a vameşilor celor din aer şi stâpânitorilor întunericului slobozindu-mă şi zapisele păcatelor mele celor multe rupăndu-le. Cu Dumnezeu mă împrieteneşte, învredniceşte-mă fericirii de a sta de-a dreapta Lui la înfricoşata judecată şi bunătăţilor celor veşnice şi nestricăcioase fă-mă moştenitor.
Această mărturisire îţi aduc ţie, Stăpâna mea Născătoare de Dumnezeu, lumina ochilor mei celor întunecaţi, mângâierea sufletului meu, cea care, după Dumnezeu, eşti folositoarea şi nădejdea mea. Aşadar, cu blândeţe primeşte-o şi mă curăţeşte de toată spurcăciunea trupului şi a duhului şi mă învredniceşte în veacul acesta de acum fără de osândă să mă împărtăşesc cu preasfântul şi preacuratul Irup şi sânge al Fiului şi Dumnezeului tău, iar in cel ce va să fie, cu cina cea preadulce şi cerească a desfătării raiului, unde este lăcaşul tuturor celor ce se veselesc. Ca aceste bunătăţi dobândindu-le eu, nevrednicul, să slăvesc in vecii vecilor preacinstit şi de mare cuviinţă numele Fiului şi Dumnezeului tău, Celui ce primeşte pe toţi cei ce pocăiesc din tot sufletul, pentru tine, ceea ce te-ai făcut mijlocitoare şi chezăşuitoare tuturor păcătoşilor. Căci prin tine, prealăudată şi preabună Stăpână, se mântuieşte toată firea omenească, lăudând şi binecuvântând pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh , Treimea cea preasfântă şi de o fiinţă. totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.