Citat:
În prealabil postat de Jamaica
nu e vorba despre a refuza nimic, este vazuta ca iesirea dintr-o situatie fara rezolvare, asa cum s-a scris mai sus "Ademenirea, dulcea seductie a mortii, vraja ei cu iz eliberator "
nu a mai putut sa mai duca boala, nu a vrut sa mai fie povara nimanui, si a abandonat.
|
Ce boala suferea mai exact?
Sunt tot felul de boli, sunt unele care cauza suferinta majora - cancerul dar care poate fi intr-o buna masura controlata cu morfina (suferinta) si sfarsitul in general este rapid si previzibil.
Sunt altele care nu implica poate o suferinta asa mare dar omul nu mai poate avea viata dinainte si face tot ce facea inainte iar sfarsitul este impredictibil si poate dura multi ani pana se ajunge acolo.
Asta cu "nu a vrut sa fie povara nimanui" este un fals altruism atunci cand duce la sinucidere.
Probabil era prea mandru ca sa accepte sa fie ajutat sau pur si simplu un pretext, faptul ca nu se mai putea bucura de viata de dinainte si nici nu a vrut sa o inlocuiasca cu altceva mai profund, l-a impins la acest gest.
Omul in mod sigur nu era crestin, daca ar fi fost, ar fi stiut ca moartea este eliberare doar daca viata a fost una virtuoasa - ori pentru un crestin sinuciderea este antinomul tuturor virtutilor la o adica, deci ar fi trebuit sa stie ca pe acest drum nu va urma "eliberarea" ci o suferinta si mai crunta.
Iar daca nu a fost crestin sau crestinismul n-a fost un reper pentru el... cam greu se mai poate schimba ceva din starea lui de dupa moarte.
Asta nu inseamna ca rugaciunea nu i-ar fi utila .. daca te simti vinovat oarecum pentru starea in care a murit, ai putea sa te rogi pentru el.