View Single Post
  #34  
Vechi 06.07.2012, 00:51:26
ovidiu b.
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Mulțime de oameni însă nici grijă nu au de cuvintele chemării acesteia, oricât le-ar vedea cu ochii și-ar trece prin ele. Dacă nici după asprimea unor atare chemări, care ustură pielea vieții, oamenii totuși nu se întorc la Dumnezeu, viața începe să fie în primejdie: încep necazurile morții, surlele chemării a patra.

Viața o avem de la Dumnezeu: Prin El trăim și ne mișcăm și suntem (Fapte 17, 28). Adică Dumnezeu este izvorul, susținătorul și rostul sau destinul vieții noastre. Dacă mergem așa, potrivit acestora, avem viața asigurată de Dumnezeu, iar dacă nu urmăm așa, ci încâlcim viața noastră în toate fărădelegile și spurcăciunile, care îndrăcesc și sufletul și trupul și o ducem așa vreme îndelungată, atunci Dumnezeu - după greșeala noastră - se desface de viața noastră. Totuși nu se desface îndată după greșeală, ci rabdă o vreme rătăcirea omului, a fiului Său mai mic, în tot chipul chemându-l, până în sfârșit deznădăjduiește de mântuirea multora(?!).

Iar moartea o avem de la ucigașul. Deci, când oamenii se bagă cu totul în voile dracilor, viața le e în primejdie și primejduiesc și pe alții. Iar de se leagă ca robii cu inima de lumea aceasta și de voile trupului, cele împotriva firii, mintea li se strâmbă, încât nu mai deosebesc adevărul de rătăcire; atunci Dumnezeu se îndepărtează din mintea, din inima și din voința lor și ajung că nu vor să mai știe de Dumnezeu și așa vine osânda la moarte, și așa vine prăpădul în fiecare rând de oameni. Întâi e moartea sufletească a ateismului, a necredinței, pe urmă se arată și moartea din afară a trupului, după vrednicie și spre înțelepciunea multora.

La început oamenii trăiau mai mult. "Toate zilele lui Matusalem au fost 969 de ani, apoi a murit." (Facere 5, 27). Cu trecerea de vreme, înmulțindu-se oamenii pe pământ, s-a înmulțit și stricăciunea, desfrânarea, în oamenii aceștia, pentru că sunt numai trup. Și a zis Dumnezeu: "Nu va rămânea Duhul Meu în oamenii aceștia, pentru că sunt numai trup, deci zilele lor să fie numai 120 de ani" (Facere 6, 3). Iar după trecere de vreme și înmulțirea fărădelegilor între oameni, David zice: "Toate zilele vieții noastre sunt 70 de ani, iar pentru cei mai în putere 80 de ani; iar ce este mai mult decât aceștia, nu-i decât osteneală și durere" (Psalm 89, 10). - Extras din "Cărarea Împărăției"- Părintele Arsenie Boca

Last edited by ovidiu b.; 06.07.2012 at 01:02:09.
Reply With Quote