[zaharia_2009]

Da, tu ai dreptate in ce spui dar eu cred ca inca in plus mai trebuiesc spuse citeva lucruri .
Doua mai voiesc eu sa adaug :

O expresie strengareasca spune asa: oamenii e diferiti !
Dar in realitate , acesta este un mare adevar duhovnicesc !
Nu toti oamenii au aceleasi puteri duhovnicesti , nu toti suntem la fel de tari ci din contra , taria noastra duhovniceasac merge de la mai nimic pina la virtuti .
Asadar ispitirea unui om , este adevarat ca tine de el insusi intr-o prima faza dar apoi tine si de cel care ispiteste in egala masura . Picatura chinezeasca , sau romaneasca, reuseste in zeci de ani sa ingenuncheze taria pietrei si sa o rotunjeasca sau sa o sparga .
Chiar daca esti tare duhovniceste , traind in conditii de ispitire care mai de care si neinvatind sa eviti aceste situatii , vei ajunge sa fi ingenunchiat .
Ne spune patericul egiptean ca pe diavolul desfrinarii nu a reusit nimeni sa il invinga luptindu-se cu el , ci doar fugind de acesta .
Asadar si revenind, caderea in ispitire depinde si de tine crestine cit de tare esti dar si de vicleana ispitire ori de momente absolut neprielnice in care esti prins cu garda jos, iar atunci chiar si lucruri mai putin deosebite te poate sminti .
Daca ajungi sa crezi doar in tine , in taria de a nu putea fi ispitit, adica sa te mindresti in asa hal incit nici sa nu iti mai dai seama , vei cadea in pacat greu doar pt. 2 arginti !, adica, mai pe nimic !
Cel ce ajunge in ispita si cedeaza el ca asa vrea el este tot atit de vinovat ca si cel ce ispiteste , constient sau nu .
Si pt. ca acesta este adevarul despre ispitele trupului si nu numai , adaugam aici al 2 lea lucru pe care il voim a spune :
- stim cu totii ca sufletul omului dupa adormire va fi supus la 2 judecati , una particulara , in care raspunzi pt. toate greselile tale , si alta generala , adica deobste , in care vei raspunde inca odata pt. faptele tale prin care ai provocat rau fizic sau moral-duhovnicesc aproapelui , prin ispitirile tale voite sau nu , prin smintirea aproapelui !

Mai adaug doar un lucru : mindria este pacatul cel mai savuros in care ne arunca diavolul impingindu-ne pe toti sa ne mindrim, constienti sau nu : eu nu ma smintesc decit daca vreau eu ! Pot sa vad orice , oricit de mult , eu nu ma smintesc !
As crede pe oricine ar spune aceasta daca am fi sigur ca diavolul nu exista !
Pina atunci cred ceea ce spun batrinii ortodoxiei : fugi de dracul desfrinarii , iar cind vezi ca vine ostentativ la/pe tine , inainte sa ii intorci spatele, rusineaza-l , ocareste-l, infrunta-l si atunci il vei vedea cum se deconspira , ce urla si ce iti zice . Pt. ca el nu vrea sa se smereasca .
Am si spus intr-un articol un pic mai sus ca toti oamenii care incearca sa se zeleasca pe calea mintuirii, sa se indrepte, sa faca in fiecare zi mai mult decit ieri pt. mintuirea lor , sa fie mai grijulii cu sufletul lor ... devin placuti , sunt ajutati , sunt mai lesne iertati pt. greselile de care se caiesc , sunt cu bucurie si fratietate atrasi si insotiti pe calea mintuirii .
Pt. ceilalti lucrurile nu stau intotdeauna astfel . !