Atat de mare este dragostea lui Dumnezeu pentru noi incat Isi doreste "a ne rapi" pe fiecare dintre noi "pana la al treilea cer", precum pe Sfantul Apostol Pavel. Dar nu toti putem raspunde dragostei dumnezeiesti, precum a facut-o Apostolul Neamurilor. Si nu suntem rapiti asemenea lui, pentru ca dragostea noastra nu razbate pana in acel loc. Nici nu nazuim la el. Avem prea putin "combustibil".
Cu mai mare usurinta ii ingaduim diavolului sa ne rapeasca unde crede el de cuviinta, purtandu-ne dupa raul sau plac, ca pe niste robi. Asta pentru ca noi alegem sa i ne asemanam in mandrie, ura si necuviinta.
Omul nu poate pasi pe treptele urcusului duhovnicesc fara ajutor dumnezeiesc. Insa cand inima omului se impietreste si nu mai simte acest ajutor de sus, acesta nu mai poate inainta. Fie sta pe loc, fie cade, sub indemnul Satanei.
In aceste cazuri, "primul ajutor" vine tot de la Domnul. Dar de noi tine a dori si a primi "a fi vindecati".
|