Sfantul prunc Gavriil,mucenicul lui Hristos din Polonia
Credința lui în Hristos și iubirea lui față de Biserică l-au făcut pe Sfântul Gavriil să-și petreacă cea mai mare parte a zilei în biserica din satul său.
Era în anul 1690, o epocă a unor confruntări religioase dure în Polonia, când micul Gavriil a fost răpit de guvernatorul regiunii, a fost dusla Białystokși, după ce a fost torturat, a pătimit moartea mucenicească.
Avea șase ani, dar acest fapt nu a constituit un obstacol pentru prigonitorii credinței nu doar să-l omoare, ci să și arunce sfintele lui moaște într-o pădure din apropierea satului său, Zverki, pentru a nu afla nimeni ce s-a întâmplat.
Însă Dumnezeu, Care l-a primit ca mucenic al său, a avut grijă ca trupul mucenicului să rămână intact și astfel, nouă zile mai târziu, când l-au găsit în pădure, au văzut cu uimire cum patru câini îl apărau de păsările răpitoare și de animalele sălbatice, ca să nu-l sfâșie, adeverind cuvintele psalmistului David: „Domnul păzește oasele drepților Lui, nici unul din ele nu se va zdrobi”.
Dar Dumnezeu nu a păzit sfintele moaște ale tânărului Său mucenic doar atunci. Le-a păstrat intacte de multe catastrofe care au avut loc, chiar și de un incendiu care a distrus în 1746 biserica din Zverk, în care se păstrau, în afară de mâna sa care a ars. Dar și aceasta a fost recâștigată, când au așezat sfintele moaște ale Sfântului Gavriil în Sfântul Altar al mănăstirii Zambluduv.
Peripețiile cinstitelor moaște nu s-au oprit însă nici în anii următori, dar harul sfântului a lucrat minunat oriunde s-au aflat, făcând o mulțime de minuni și vindecări până în zilele noastre, constituind un tezaur prețios pentru orașul și eparhia Białystok.
|