Filoque comporta consecinte practice in viata Bisericii. Modul in care o Biserica percepe Sfanta Treime se vede in eclesiologie. Al. Schmemann scria "Asa cum Cele Trei Ipostasuri ale Sfintei Treimi nu divid natura divina, fiecare dintre Ele posedandu-o intreaga, tot asa fiinta Bisericii - Trupul lui Hristos nu este divizata prin multitudinea de biserici. " Prin urmare, intelegerea corecta si autentica a dogmei trinitare conditioneaza eclesiologia.
"Intelegerea defectuoasa a comuniunii trinitare afecteaza comuniunea eclesiala, structurile si organizarea Bisericii. Neglijarea uneia dintre persoanele Sfintei Treimi nu ramane fara urmari la nivel practic. Chiar prioritatea pe care teologia romano-catolica o da naturii in fata persoanei, in cadrul triadologic, nu este fara insemnatate si fara repercusiuni. Echilibrul natura-persoana, local-universal in teologia ortodoxa evita denaturari in eclesiologie.
Pentru teologia ortodoxa orice biserica locala are in sine toate ingredientele Bisericii universale. Biserica locala nu este o parte sau un fragment din Biserica locala, ci ea este universala cu conditia de a fi in comuniune cu celelalte biserici locale.
Asa cum fiecare Persoana a Sfintei Treimi este Dumnezeu, si nu o parte din Dumnezeu, fiind in comuniune cu Celelalte Doua, tot astfel si o biserica locala este Biserica universala. Aceasta viziune ortodoxa decurge din relatia echilibrata dintre natura si persoana, fara a da prioritate vreuneia dintre ele. Nu exista nici persoana fara comuniune, nici comuniune fara persoana. Daca dogma trimica este denaturata prin esentialismul filioquist si esenta devine o suprastructura, consecinta ei fireasca este ca si la nivelul eclesiologiei se va cugeta o supra-Biserica, asezata deasupra comunitatilor locale pe care le niveleaza si le insumeaza. Si aceasta supra-Biserica va necesita un reprezentant care nu va fi altul decat papa".
|