Amin, Ioan Cezar! Asa sa fie.
Citat:
În prealabil postat de Eugen7
Insa omul care se pretinde luminat de harul lui Dumnzeu dar observa ca cei din jurul lui bonavi duhovniceste nu isi amelioreaza starea... atunci problema este a sa si nu a celor bolnavi duhovniceste.
|
Este si problema celor bolnavi duhovniceste (ca doar sunt bolnavi), insa e si o problema cu lumina celui crestin, prea slaba ca sa patrunda intunericul.
Cu alte cuvinte, oamenii sunt bolnavi spiritual, inclusiv noi. Insa in momentul in care eu ma consider pe cea mai buna cale posibila, traind deci in lumina, insa intunericul din jurul meu ramane constant, inseamna ca traiesc doar o iluzie dulce. Iar trezirea din visare poate fi deosebit de cruda si dureroasa; sa dea Domnul insa sa nu fie prea tarzie...
Crestinismul din noi se verifica nu dupa cuvintele frumoase, ci dupa roadele pe care le aduce. La inceput in noi, apoi in cei din jurul nostru si in lume.