Citat:
În prealabil postat de patricia2006
buna.....astazi am reusit si m-am spovedit......ma simt tare usurata...trebuie si sa tin post miercurea si vinerea,,ca orice credincios....acum am o mareeeeeeeee intrebare la voi.....imi doresc din inima dn suflet si dn toata fiinta mea sa fac cununia religioasa dar cateva pers nu ""sunt pregatite"""inclusiv sotul meu......nu stiu carui sfant sa ma rog,ce sa fac?a mai trecut cineva printr-o situatie asemanatoare?voi ce ati face in locul meu?
|
In primul rand arata-i, cu toata dragostea de care esti in stare si cu consecventa, ca tu il iubesti pe Dumnezeu. Ca Dumnezeu este real o persoana FOARTE importanta pentru tine, si ca il iubesti. Si pt ca il iubesti pe Dumnezeu, normal, ca pe oricine iubesti, incerci sa ii faci voia, din reala dragoste.
Poate sotul tau crede ca pentru tine crediinta este o fitza, o toana, o moda/trend care va trece, iar el sa fie in faza in care asteapta "sa-ti treaca".
Depinde de tine, de cat de adevarata esti tu si crediinta din sufletul tau si de consecventa cu care tu crezi sincer si iti pastrezi crediinta, ca tu sa arati, in cel mai natural si mai firesc mod cu putiinta, celor din jur (persoanelor semnificative pt tine pe care le iubesti - sot, parinti), ca si Dumnezeu este semnificativ pt tine si ca il iubesti mai mult decat pe ei, dar ca il iubesti intr-o maniera necompetitiva, care sa nu starneasca concurente, competitii si gelozii
Este in puterea ta ca cei din jur sa vada sinceritatea si naturaletea cu care il iubesti pe Dumnezeu si astfel sa fie convinsi de tine ca crediinta ta este ceva valoros, pretios, o nestemata rara. Adica ceva ce sa vrea si ei!...