În prealabil postat de Savonarola
Ceea ce interlocutorii nu știau este că doctrina catolică este aceea că, de fapt, și puterea lumească, seculară, este tot în mâna Bisericii, și mai explicit în mâna Papei, doar că ea este pusă în aplicare de către diverse persoane și instituții (regi și soldați) pentru Biserică și după voia și toleranța (sau admisiunea) preotului (a se înțelege a Papei). Asta înseamnă că de fapt autoritățile laice la care faceți referire nu își exercită puterea lor, ci acționează doar sub mandatul de putere pe care l-ar fi primit de la Biserică, și mai exact de la Papa. Astfel se poate înțelege că acele condamnări la moarte sau alte pedepse (închisoarea, confiscarea averilor, piedicile puse la promovarea sau avansarea pe plan socio-economic, alte pedepse) se făceau cu voia și admisiunea (sau toleranța) Bisericii Romei, și mai epxlicit a șefului acesteia, Papa. De vreme ce autoritățile laice nu își exercitau propria lor putere, ci puterea Bisericii (mai exact a Papei de la Roma) pentru Biserică, putere care le era delegată de Biserică și de papa, dar nu era de fapt a lor, atunci este logic limpede și clar că acele procese, torturi, hărțuieli, pedepse, stigmatizări s-au făcut sub puterea Bisericii Romei și a Papalității, și că, deși erau puse în aplicare de alții, adevărata sursă de putere a punerii lor în aplicare nu rezida la ei ci la Biserica Romei și la Papalitatea Romană. Astfel este logic, evident, că Biserica Romei și Papalitatea Romană sunt direct responsabile, conform doctrinei catolice, pentru acele torturi și pedepse și că prin puterea lor, aplicată de acei cărora le-a fost delegată, s-au făcut aceste lucruri.
|