[Decebal]

În prealabil postat de ioan cezar

Rog sa fiu ingaduit cu un cuvant despre ingrijorare si frica.

3) Am inteles ca ma temeam de acea pierdere intrucat credeam ca e un fel de lucru care imi apartine, ca si cum eu l-as fi creat. O idee elaborata de mine, o credinta nascuta din mintea mea, imagini ale mele, visuri ale mele, scopuri ale mele create de mine din puterile si vointa mea.
4) Ma simteam deposedat de ceva drag faptuit de mine, de lumea faurita de persoana mea.

6) Am priceput ca de fapt nu eram deloc sigur pe credinta mea intrucat eu aveam impresia, fie si ascunsa de gandurile de zi cu zi, ca aceasta e gaselnita mea de baiat destept, bun si frumos. Iar cuvintele acelei femei au spulberat intr-o clipa constructia artificiala a mintii mele "smerite". O credinta de paie (ce altceva sunt constructiile omului), precum casa purcelusilor din desene animate.
7) Mi-am dat seama ca de cate ori ma framanta ceva legat de soarta Bisericii, de conduita preotilor si ierarhilor nostri, vad lucrurile lumeste. Iar teama ca s-ar putea darama constructia omeneasca e puternica si fireasca, cata vreme sunt constructii lumesti.

Dar nu aceasta e stanca Bisericii noastre!
Teama aceasta nu e semnul unui suflet care se odihneste in Domnul, a unui suflet continut de Continatorul din Ceruri! Teama aceasta e a unui om religios, care si-a confectionat o lume de conceptii cu masca crestina, bune doar de acoperit goliciunea sau golul din adincul inimii.

Într-o anumită măsură poziţia exprimată de domnul Ioan Cezar este justificată. Dar doar până la un punct şi anume până la punctul în care contrazice Sfânta Scriptură. Contradicţia cu Sfânta Scriptură constă în aceea că domnul Cezar trăieşte cu iluzia că dacă porţile iadului nu vor birui Biserica lui Christos, asta înseamnă că nici o Biserică locală a Bisericii Creştine Universale nu poate fi biruită de-a lungul timpului. Ori faptul că, în ciuda faptului că Biserica lui Christos nu va fi biruită, şi vedem până în ziua de azi că nu a fost, nu implică faptul că o biserică locală nu poate dispărea din istorie. Faptul că Biserici locale pot dispărea din istorie, faptul că pot fi biruite este arătat de Apocalipsa, cap. I, II şi III în care Christos vorbeşte foarte clar despre posibilitatea "mutării sfeşnicului"; şi realitatea istorică ne arată că, în timp ce alte Biserici au rămas în picioare, Bisericile din Asia Mică, la care face referire Ioan în Apocalipsă, sunt astăzi doar ruine. Mesajul pe care Christos îl adresează prin intermediul apostolului Ioan este în mod special "îngerilor" Bisericilor din Asia Mică, adică episcopilor acelor Biserici, şi arată foarte clar că poate avea loc "mutarea sfeşnicului" adică mutarea Bisericii; şi vedem că în Asia Mică au rămas ruinele. A te baza deci pe faptul, că datorită faptului că Biserica Universală a lui Christos nu va fi biruită, pentru a trage concluzia că o Biserică locală nu poate să dispară este o eroare împotriva adevărului biblic, adevăr care luminează discernământul. Iar a avea discernământ bazat pe adevărul biblic este cu totul altceva decât a avea o frică nejustificată, omenească, frică despre care vorbeşte domnul Ioan Cezar.