Citat:
În prealabil postat de zaharia_2009
Interventia mea insa se refera la afirmatia dvs. selectat de mine . La faptul ca trageti de prejudecati care va impiedica sa cunoasteti realitatea sau sa nu vreti sa o cunoasteti asa cum este ea, dar care mai ales va poate impinge la greseli pe pielea dvs.
Eu pot sa va garantez ca medicii , intr-o "viata" de cariera, nu reusesc sa faca,adica sa se confrunte direct cu ele, nici macar 1% din bolile pe care le invata , le studiaza , le identifica si le trateaza , dar cu toate acestea stiu f. bine sa inteleaga o pacienta, o gravida , un canceros, sa ii trateze si sa ii linisteasca . Ca doar de aceea sunt si cautati , caci altminteri s-ar trata cu agronomi, cu prisacari, cu macaragii sau cu psihologi .
Daca dvs. sunteti trup si suflet ideii pe care tocmai ati emis-o, va depling pt. faptul ca data viitoare cind veti merge la medic sa va tratati si intrebindu-l daca si el a trecut printr-o asemenea boala, primind un raspuns negativ va trebui sa il parasiti in favoarea vreunui magazioner sau timplar care a trecut prin aceiasi boala si care astfel ar putea sa va si inteleaga f. bine .
|
Asa este, aveti dreptate. Medicul nu trebuie sa faca toate bolile ca sa trateze bolnavii de diferite afectiuni.
Probabil statul de medic v-a determinat sa aveti o astfel de atitudine.SI e cat se poate de fireasca.
REvolta mea a pornit din alta parte. Prin darul Domnului, duhovnicul meu e unul intelegator. SI incearca sa nu imi impuna mai mult decat recomanda insasi Biserica.
Dar am cunoscut prietene apropiate carora duhovnicul nu le dadea voie sa manace de dulce.In neputinta ei, viitoarea mamica era foarte fustrata deoarece organismul resimtea nevoia unui pahar cu lapte, a unui ou fiert sau a unei bucati de branza.Daca erau sau nu nevoi reale, nu stiu. Faptul ca puteau fi substituibile ca si aport de calciu, proteine cu alte vegetale nu ma indoiesc.Dar ea simtea nevoia sa manace asa ceva.Dar duhovnicul nu a fost de accord, cerandu-i sa faca infranare.
De asemenea cunosc cazuri cand duhovnicul insista asupra nasterii naturale, desi mamica tertipara, nascuse de doua ori prin cezariana. A intrat foarte tulburata in sala de operatie, deoarece medicul decise, ptr a nu pierde si mama si copilul sa ii faca cezariana de urgenta.
Asupra acestor situatii ma revoltam. Ma revoltam sia supra situatiilor in care barbatii sunt mari maestri in ceea ce priveste alimentatia in sarcina, durerile zilnice, isi dau cu parerea asupra modului in care femeia e musai sa nasca, cat sa alapteze etc. Si culmea , tot mai des intalnesc barbati din acestia! Si pentru a nu se supara domnul doctor, excludem medicii(de fapt nu am avut tangente cu nici un ginecolog pana acum, doar cu femei medic).
Ma supara comparatiile cu femeile eroine din trecut(care erau mult mai sanatoase si mai puternice decat noi, cele de acum). Nu zic ca nu le admir, doar ca nu poti cere aceelasi lucru, aceeasi jerfa a doua femei diferite din timpuri diferite. Nu mi frica de durere, nu mi teama de munca, imi consum energia pana la ultima picatura ptr a fi utila celorlati dar superperformante nu pot face. Si ma doare foarte tare cand atatea persoane nu pot intelege lucrul acesta. Ma deranjeaza cand oamenii care nu se confrunta cu astfel de dureri, neputinte pun juguri pe umerii femeilor insarcinate!
iertati postul, din care se observa probabil asa bine instabilitatea emotionala a femeii insarcinate....