Citat:
În prealabil postat de cred_cu_adevarat
Eu sunt trista cand vin posturi sau sarbatori. As vrea si eu sa simt pregatirea in casa, sa facem impreuna post, sa simt ca nu trebuie sa-mi pun in plan "oare cum sa-i spun ca vreau sa postesc o zi, 2 sau 3 etc".
Tot pe langa voi raman, numai cu gandul ca as posti. Poate nici n-as putea posti daca ar fi cale libera, poate nu sunt in stare... nu stiu, dar stiu ca-mi doresc deseori cand se apropie vreo sarbatoare, sa fiu si eu in rand cu voi.
Doamne ajuta!
|
Of, cred cu adevarat! Roaga-te Maicii Domnului sa te ajute sa postesti!
Si intareste-te, fii bucuroasa si ai credinta!
Si eu aveam cumva aceste probleme, cand eram mai micuta si nu ma lasau ai mei sa postesc mai mult decat ei, dar iti spun ca, totusi, se poate, cu multa bunavointa si ingaduinta. Daca ai spune la spovedanie aceasta problema, cred ca ai putea avea sanse mai mari de izbanda.
In plus, daca tu gatesti in casa, ai putea gati cate doua feluri de mancare. Acum e vara si nici nu e recomandata carnaraia. Trebuie neaparat sa ii spui ca vrei sa tii post? Nu poti tine post, pur si simplu? Nu stiu, eu nu prea inteleg cum vine asta ca trebuie sa te justifici pentru ce bagi in gura si cu ce ii afecteaza pe cei din jurul tau daca tu mananci carne, lapte sau varza. Mie mi s-ar parea tare nepoliticos sa nu ii permit celui de langa mine sa manance ce doreste. E o forma elementara de respect. Dar poate ca prin credinta ta, Dumnezeu il va intoarce la credinta si pe cel de langa tine.
Oricum ar fi, nu uita ca postul e mult mai mult decat nemancarea de dulce!
Nu uita de rugaciune, de milostenie, de fapte bune si incearca sa ii bucuri pe cei de langa tine, din viata reala! Asa trebuie sa fie un crestin! :)