[osutafaraunu]

În prealabil postat de Tartaruga

Am citit cele scrise pe aceasta pagina. Un lucru m-a nedumerit si un altul nu l-am inteles.
Ceea ce ma nedumereste este rebotezarea. Pe ce baza biblica se poate reboteza un om din biserica dvs.?

De regulă intrarea într-o biserică se face prin botez ca acceptare a legământului cu Dumnezeu şi ca mărturie personală şi publică a acestui fapt. Botezul infantil nu îndeplineşte aceste condiţii (şi încă altele în plus), deci e normal ca intrând într-o biserică neoprotestantă să se efectueze rebotezarea (dacă "botezare" putea fi numit actul făcut fără consimţământul şi participarea bebeluşului). Dar chiar dacă considerăm botez botezul pruncilor, aflarea anumitor adevăruri pierdute sau uitate (esenţiale în ce priveşte mântuirea) în bisericile istorice, conduc inevitabil către rebotezare. Aşa au procedat şi apostolii în Fapte19,1-5.

În prealabil postat de Tartaruga

Iar ceea ce n-am inteles este legat de acest pasaj:
"„Hristos a învăţat lămurit că cei care stăruie pe faţă în păcat trebuie să fie despărţiţi de biserică, dar El nu ne‑a încredinţat lucrarea de judecare a caracterului şi a motivelor acestora. El cunoaşte prea bine firea noastră, ca să ne încredinţeze această lucrare. Dacă am încerca să smulgem din biserică pe cei pe care îi bănuim că nu sunt creştini veritabili, să fim siguri că am face greşeli. Deseori îi socotim ca fiind fără speranţă tocmai pe cei pe care Hristos îi atrage la Sine. Dacă am trata aceste suflete după judecata noastră nedesăvârşită, le‑am spulbera probabil şi ultima speranţă. Mulţi care se socotesc creştini vor fi găsiţi cu lipsuri până la urmă. Mulţi vor fi in ceruri, despre care vecinii lor au crezut că nu vor intra niciodată acolo. Omul judecă după înfăţişare, dar Dumnezeu judecă inima. Neghina şi grâul trebuie să crească împreună până la seceriş; iar secerişul este încheierea timpului de probă. În cuvintele Mântuitorului se mai găseşte o lecţie, o lecţie de îngăduinţă minunată şi de dragoste plină de gingăşie. După cum neghina îşi are rădăcinile împletite strâns cu acelea ale grâului, tot astfel fraţii falşi din biserică pot fi strâns legaţi de ucenicii adevăraţi. Caracterul adevărat al acestor pretinşi credincioşi nu se dă pe faţă pe deplin. Dacă ei ar fi despărţiţi de biserică, alţii, care doar pentru aceasta ar fi rămas statornici, ar putea fi determinaţi să se poticnească.” (Parabolele Domnului Hristos, pag. 45)"

Imi pare ca in acest pasaj ideile sunt putin contradictorii. Incepe prin a spune ca Domnul a cerut separarea "bunilor" de "rai", pentru a termina cu ideea ca de fapt nu trebuie separati, ci graul trebuie sa creasca impreuna cu neghina. Nu prea am inteles ce a vrut sa spuna. Dvs. ati inteles?

Da. În Biserica A.Z.Ş. pierderea calităţii de membru nu înseamnă ruperea relaţiilor cu Biserica, ori mai grav: nu înseamnă condamnarea la moarte. Aceasta separare de corpul Bisericii nu înseamnă judecarea şi condamnarea celui păcătos, ci condamnarea păcatului şi delimitarea şi dezaprobarea Bisericii faţă de actul în sine. Cam aşa înţeleg eu pasajul acesta.