[Decebal]

În prealabil postat de AlinB

Pozitia e clara dar daca te astepti sa forteze politicul sa ia anumite decizii nu a facut-o si nu o sa o faca niciodata. Sau poate dai tu exemplu de alte Biserici Ortodoxe din alte tari care au facut asta - cazuri concrete.

Nu este vorba doar de forţare sau neapărat de forţare. Este vorba de diverse metode de influenţare a politicii în spiritul dreptăţii şi al promovării şi susţinerii Bisericii Ortodoxe Catolice a Răsăritului.

Apropo, că tot vorbeam despre Tăriceanu şi despre cum foloseşte Vaticanul politica:

Asemenea lui Iuliu Maniu în perioada interbelică, Vaticanul a avut infiltraţi în funcţii cheie în guvernul şi parlamentul de la Bucureşti diferite persoane cum ar fi: Călin Popescu Tăriceanu, pr Boilă, Mona Muscă, Monica Macovei etc. Acesti „agenţi” ai papei acopereau ministere ca cele ale cultelor, justiţiei etc. implicate direct în subiectul retrocedărilor. Cea mai favorabilă lege în acest sens a fost „Legea proprietăţii”, dată în timpul guvernării PNL-iste, prim-ministru fiind C. P. Tăriceanu.

Sursa: http://acasa.bisericaortodoxapetrani...reco-catolica/

De astea ce ziceţi dumneavoastră? BOR ce zice? Sau interesele ortodocşilor, ale ortodocşilor simpli, nu ale clericilor nu mai contează? Cum răspunde BOR, ce atitudine are faţă de astfel de fenomene? Se ştie că în perioada interbelică reacţia ierarhilor ortodocşi şi a unor intelectuali a fost foarte susţinută împotriva Concordatului ne-constituţional al României cu Vaticanul? Azi încă nu se mai pune pe tapet Concordatul în sine, dar elemente din cadrul lui sunt "rezolvate" la presiunile Occidentului. BOR ce face, ce zice, sau nu are nici o poziţie; noi trebuie să stăm şi să tăcem din gură şi să treacă teroarea istoriei peste noi, că doar noi suntem mioritici? Din moment ce unii şi-au realizat interesele sau şi le realizează, ce mai contează dacă poporul şi ţara se duce de râpă, nu-i aşa domnule AlinB? Prin urmare fiecare trebuie să îşi vadă de nasul lui, căci "din viaţă scapă cine poate". Nu ştiu de ce îmi vine în minte perioada bolşevică, atunci când unii ortodocşi stăteau şi făceau bine mersi "afaceri" şi rânduieli cu comuniştii, iar alţii, tot ortodocşi, mâncau şi pământul prin puşcăriile şi lagărele comuniste.