[Tartaruga]

În prealabil postat de ovidiu b.

Eu ştiu că Domnul Iisus Hristos deşi a fost fără de păcat a fost osândit, batjocorit, bătut şi răstignit. Oare nu a primit El nedreaptatea? Şi calea pe care mers Mântuitorul, nu este pe calea pe care ar trebui să mergem şi noi? ...atât cât ne este dat...

Ovidiu, iti mai raspund doar la aceasta intrebare pe acest topic, nu am vazut-o inainte de a scrie ultimul mesaj. Domnul nu a primit niciodata nedreptatea la modul la care sa se faca ca nu o observa, ci a vorbit impotriva ei intotdeauna. Ceea ce a facut El a fost sa nu-i pedepseasca pe cei ce I-au vorbit urat si L-au batjocorit, si sa nu le raspunda cu aceeasi moneda, ci a preferat sa ii ierte. Insa de tacut nu a tacut niciodata, tocmai de aceea a fost batut si omorat, pentru ca nu tacea. Daca ar fi tacut si ar fi inchis ochii la toate nedreptatile, nimeni nu ar fi avut nimic cu El ci ar fi trait bine mersi pana la batranete. Si tot pentru ca cei ce Il urmeaza nu tac, la fel ca si El, ne-a prevenit ca vom fi urati asa cum a fost urat si El, pentru ca nu suntem din lume. Ca atare, si eu consider ca sufar nedreptatea, si nici eu nu doresc pedepsirea nimanui, ci sa se intoarca si sa fie vii cu totii, in Imparatie.
Ceea ce am inteles poate cel mai bine de aici este motivul pentru care primii crestini erau atat de rau tratati de pagani: pentru ca paganii erau idolatrii, nu vroiau sa lase pentru nimic in lume credintele lor idolatre si ca atare crestinii erau pentru ei ca un fel de amenintare pentru ca ii dovedeau in greseala. Cel care este cu constiinta curata nu rezista argumentelor atunci cand ele sunt adevarate. Idolatrii in schimb da, pentru ca iubesc mai mult convingerile lor proprii in ciuda oricarei evidente. Nu zic ca am vazut asta aici la nivelul la care exista la primii crestini, dar exista totusi o oarecare doza de idolatrie care nu se vrea dusa. Ok. in cazul asta, eu am inteles ceea ce era de inteles si ma retrag.
Multa pace!