Citat:
În prealabil postat de Laura19
Ideea de apariție spontană a vieții (prin factori întâmplători) și ideea de evoluție a speciilor provin din filosofia păgână.
|
Draga Laura, faci confuzii mari de termeni. Una este evolutionismul ca si concept filozofic si alta este teoria evolutionista care nu include abiogeneza (stiinta care se ocupa cu aparitia vietii biologice.)
Abiogeneza este o concepție sau o teorie [1] prin care se explică modul de apariție al vieții pe Pământ din materie anorganică. [2]
Deși evoluția speciilor este o teorie acceptată de marea majoritate a oamenilor de știință [3], problema originii vieții este intens disputată, cercetătorii avansând diverse ipoteze despre modul cum a apărut prima formă de viață
http://ro.wikipedia.org/wiki/Abiogenez%C4%83
Curente filozofice:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Curent_filozofic
Un curent filozofic este o sumă de idei împărtășite de unul sau mai mulți gânditori ai unei școli filozofice. Amploarea unui curent filozofic este determinată de popularitatea respectivului curent printre gânditorii și intelectualii contemporani și viitori curentului, de influența pe care o are acesta asupra ideilor celorlați filozofi și cărturari.
Între ideile gânditorilor care pot fi incluși într-un anumit curent filozofic există asemănări, dar și distincții semnificative motiv pentru care mulți filozofi pot fi incluși în mai multe curente. Principalele curente filozofice și figurile reprezentative pentru ele sunt enumerate mai jos.
Antichitate
Școala milesiană: Thales, Anaximandru, Anaximene
Pitagorism: Pitagora, Philolaos
Școala eleată: Parmenide, Zenon
Atomism: Democrit
Academia: Platon, Xenocrate
Peripateticism: Aristotel
Sofism: Protagoras, Gorgias
Cinism: Antistene, Diogene
Hedonism: Aristip, Epicur
Scepticism: Pyrrhon
Noua Academie: Arcesilau
Vechiul stoicism: Zenon din Citium, Cleante, Crisip
Stoicsmul mijlociu: Panetius, Posidonios
Noul stoicism: Epictet, Seneca, Marc Aureliu
Neoplatonism: Plotin
Scolastică: Anselm, Abélard, Toma d'Aquino
Modernitate
Umanism: Montaigne, Erasmus din Rotterdam
Raționalism: Descartes, Leibniz, Malebranche, Spinoza
Empirism: J. Locke, Hume
Jansenism: Jansenius, Pascal
Idealism: G. Berkeley
Materialism: Helvetius, La Mettrie
Fiziocrație: F. Quesnay
Enciclopedism: Diderot, d'Alambert, d'Holbach
Senzualism: Condillac
Criticism: Kant
Eclectism: Cousin
Evoluționism: Lamark, Darwin, Spencer
Pozitivism: A. Comte
Spiritualism: Maine de Biran
Filosofia reflexivă: J. Lagneau J. Lachelier
Idealism subiectiv: Fichte
Idealism obiectiv: Schelling
Idealism dialectic: Hegel
Materialism dialectic: Marx
Neokantianism: Cohen, Hartmann Cassirer
Utilitarism: J. Bentham, J. S. Mill
Pragmatism: Charles Peirce, W. James J. Dewey
Intuiționism: Bergson
Neotomism: J. Maritain
Personalism: E. Mounier, Bowne
Obiectivism: Ayn Rand
Existențialism: G. Marcel, Sartre, Merleau-Ponty, Heidegger, K. Jaspers, Kierkegaard, Nietzsche
Școala psihanalitică: Jung, Freud
Pozitivism logic: Wittgenstein, Carnap, M. Schlick, B. Russell, Merleau-Ponty, Heidegger
Behaviorism: John B. Watson, Edward Thorndike, Gilbert Ryle
Structuralism: Levi-Strauss, M. Foucault
În biologie,
teoria evoluției descrie fenomenul prin care caractere noi, utile speciei, apărute la un individ și transmise descendenților acestuia ajung să fie adoptate de o populație. Evoluția stă la baza speciației (adică apariția unor specii noi din specii existente).
Evoluția biologică se referă la faptul că organismele complexe rezultă din precursori mai simpli, deși acest mod de abordare implică o puternică simplificare a unui proces complex. O discuție completă despre evoluția biologică necesită explicații detaliate din domeniul geneticii. De asemenea necesită investigarea diferențelor care caracterizează speciile, genurile și întreg arborele vieții, deoarece aceste fenomene încearcă să fie explicate de teoria evoluției.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Evolu%C8%9Bionism
Citat:
În prealabil postat de Laura19
Mulți oameni sunt atât de obișnuiți cu ideea de evoluție a speciilor, încât au impresia că aceasta este un fapt științific, nu o simplă concepție filosofică.
[1] Citat de Ieromonahul Damaschin, în prefața cărții Ieromonahului Serafim Rose, Cartea Facerii, crearea lumii și omul începuturilor, Ed. Sophia, București, 2001, p. 6.
[2] V. V. Lunkevici, Biologia distractivă, traducere din limba rusă, Ed. Științifică, 1968. |
Draga Laura tu si intelegi ceea ce afirmi? Ai studiat corespunzator stiinta (ai competente necesare)? Intelegi fiziologia? Intelegi ADN-ul, structura, rol, mecanisme?
Nu sunt intrebari retorice. Te rog sa nu ma intelegi gresit, eu doar indemn la inlaturarea ignorantei teologice (teopraxie, teognisie), filozofice si stiintifice.
De ce va este teama de stiinta? De ce va temeti de teoria evolutinista? Nu cumva sunteti asemenea celor care "s-au temut de frica acolo unde nu era frica" (psalmi).
Teoria evolutinista nu isi propune sa studieze cum a aparut viata biologica si nici care este scopul acesteia! Teoria evolutionista nu poate spune (si nu va putea spune niciodata) ce il face pe om, OM!
Fara Hristos Iisus suntem nimic... fara harul Duhului Sfant suntem morti (in primul rand duhovniceste).
Luati aminte ca diferenta (fiziologica, inclusiv cognitiva inteligent) intre om ("pamantesc") si maimuta este infima (foooooarte mititica) in comparatie cu diferenta (cognitiva intelectuala atat rationala cat si contemplativa... si bineinteles duhovnicesca, hristificare, sfinteine) intre OM (duhovnicesc) Sfintit de Hristos pe treapta indumnezeirii prin har (precum Sfantul Simeon Noul Teolog, Sfantul Grigorie Palama, Sfantul Serafim de Sarov, Sfantul Luca al Crimeei)... si omul (chiar si din Biserica) care ignora cognitita intelectuala a lui Hristos Iisus!
Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.