[cristiboss56]

Ca în fiecare an, în perioada premergătoare sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, Mănăstirea Nicula se pregăteşte să îşi întâmpine pelerinii, aici desfăşurându-se, în perioada 12-15 august, poate cel mai mare pelerinaj din ţară, la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

După cum aflăm de pe site-ul mitropolia-clujului.ro, programul liturgic din această perioadă va fi următorul:

Duminică, 12 august

08:30 Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos
Ceasurile III, VI
Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur
18:00 Ceasul IX şi Vecernia, Utrenia şi Ceasul I

Luni, 13 august

07:00 Acatistul Acoperământului Maicii Domnului
Ceasurile III şi VI
Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur
15:00 Taina Sfântului Maslu
18:00 Ceasul IX, Vecernia şi Acatistul Adormirii Maicii Domnului
21:00 Miezonoptica, Utrenia şi Ceasul I

Marţi, 14 august

7:00 Acatistul Acoperământului Maicii Domnului
Ceasurile III, VI
10:00 Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur Predică
12:00 Taina Sfântului Maslu
14:00 Pelerinaj de la Biserica „Sfântul Nicolae” din Gherla spre Mănăstirea Nicula, condus de IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.
15:00 Taina Sfântului Maslu
18:00 Vecernia cu Litie. Cuvântul de învăţătură va fi rostit de PS Ignatie Mureşanul, Episcop vicar al Spaniei
21:30 Scoaterea Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului
22:30 Utrenia şi Prohodul Maicii Domnului
Înconjurarea bisericii cu Icoana (în jurul orei 02:00)
Cuvântul de învăţătură va fi rostit de către PS Siluan, Episcopul Ortodox Româna al Ungariei

Miercuri15 august – „Adormirea Maicii Domnului”

05:00 Sfânta Liturghie în biserică
08:00 Acatistul Adormirii Maicii Domnului
09:00 Sfânta Liturghie arhierească în sobor de arhierei, preoţi şi diaconi
Cuvântul de învăţătură va fi rostit de IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei Andreicuţ
Din soborul slujitor mai fac parte: PS Episcop Siluan al românilor ortodocși din Ungaria,
PS Ignatie Mureseanul, Arhiereu vicar al Spaniei si Portugaliei

Mănăstirea Nicula este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale nu doar din spaţiul transilvănean, ci din întreg spaţiul românesc. Începuturile unei aşezări monahale aici se leagă de vieţuirea unui pustnic (1326), Nicolae, care a dat numele atât mănăstirii, cât şi satului în care se găseşte. Prima mărturie istorică ce atestă existenţa mănăstirii face trimitere la o biserică din lemn datată 1552, cu hramul „Sfânta Treime”, locaş ce a fost renovat între anii 1712-1714, dar a fost mistuit după aproximativ un secol şi jumătate într-un incendiu.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului

Pictată în anul 1681, de preotul Luca din Iclod, Icoana Maicii Domnului face ca, din 1699, Nicula să devină un sat consacrat în toată lumea, Preasfânta Fecioară lăcrimând timp de 26 de zile, plângerea Fecioarei având să prevestească tristele evenimente din anul 1700. Icoana a ajuns aici prin mâna nobilului român Ioan Cupşa, care a cumpărat-o de la preotul Luca, donând-o mănăstirii.

Din momentul plângerii, Maica Domnului şi-a arătat milostivirea faţă de mulţime de credincioşi care veneau, se închinau şi erau izbăviţi de bolile şi nevoile lor. Există până astăzi foarte multe mărturii venite de la oameni tămăduiţi de boli declarate de medici incurabile, venind la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Câteva dintre acestea au fost cuprinse într-o carte apărută în acest an sub îngrijirea stareţului Mănăstirii Nicula, pr. arhim. Andrei Coroian, intitulată Sfânta Icoană a Maicii Domnului de la Nicula şi minunile ei.

Datorită pericolului străin, între anii 1714-1782, icoana a fost îngropată în pământ, fiind ascunsă din nou între 1948-1962, fiind găsită de stareţul de atunci, arhimandritul Serafim Măciucă. A fost zidită în geamul casei lui Vasile Chezan, tatăl unuia dintre călugării uniţi. După găsire, a stat în mănăstire doar câteva ore, fiind dusă ulterior de organele comuniste la Cluj, la sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe. Aici a rămas până în 24 martie 1992, când a fost readusă la mănăstire, printr-o procesiune impresionantă. De atunci a părăsit mănăstirea de puţine ori şi numai la evenimente deosebite din viaţa Bisericii noastre. Icoana este adăpostită în prezent de biserica din zid, unde se slujesc şi sfintele slujbe.

Ridicarea bisericii din zid

Biserica din zid a fost construită în perioada 1875-1879, procesul continuând în 1905, la iniţiativa profesorului de teologie Mihai Ivaşco. Ridicarea acestui locaş s-a impus datorită numărului mare de credincioşi ce frecventau mănăstirea, dincolo de piedicile ivite în decursul istoriei. După moartea profesorului Ivaşco, a fost realizat iconostasul aurit, care a fost înlocuit, în anul 1938, cu unul realizat din lemn de tei, acesta având în centru un gol care descoperă Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Pictura bisericii a fost executată în tehnica tempera, în 1961. Biserica a funcţionat fără cele două turle timp de 30 de ani, acestea fiind ridicate în 1905.

Atunci când nu se oficiază slujbe, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului este coborâtă în faţa altarului spre închinarea credincioşilor. O dată pe an, în ajunul praznicului Adormirii Maicii Domnului, icoana este scoasă din biserică, în timpul slujbei Prohodului Maicii Domnului şi se face înconjurul bisericii cu această icoană.

Şcoala de la Nicula

Alături de aşezămintele monahale din Transilvania, ca de altfel de pe întreg teritoriul ţării noastre, într-o anumită perioadă a funcţionat o şcoală şi la Mănăstirea Nicula. Aşa se face că în jurul anului 1659, Nicula era nu doar chinovie monahală, ci şi şcoală „împărătească”, unde învăţau copiii din satele învecinate, avându-i dascăli pe câţiva călugări. Tinerii care au studiat aici au deprins nu doar învăţăturile de carte, ci şi pictarea icoanelor, ceea ce a făcut ca vreme de aproape două veacuri Nicula să dea Ardealului mulţime de icoane.

Desfiinţată în anul 1859, şcoala bisericească şi-a continuat activitatea în spaţiul liturgic, prin propovăduirea Sfintei Evanghelii şi arta pictării icoanelor.

Valorificarea obiectelor vechi

În timpul stăreţiei arhimandritului Cleopa Nanu, după incendiul din 1973, a început colecţionarea unor obiecte de cult, constituindu-se astfel muzeul mănăstirii, care oferă astăzi o perspectivă autentică asupra artei populare. Deschis în 1997, în vremea protosinghelului Visarion Paşca, muzeul include cărţi vechi, icoane pe sticlă şi lemn, precum şi obiecte sau cărţi de cult, între care Biblia de la 1795 a lui Ioan Bob, Evanghelia lui Constantin Voievod, un Liturghier de la Mănăstirea Hurez din anul 1711, alături de care se găsesc icoane din secolele XVI-XVIII.

Evoluţie în duhovnicie, artă şi ştiinţă

Anul 2001 a marchat istoric Mânăstirea Nicula, prin intervenţia vrednicului de pomenire Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu al Clujului, care a rectitorit aşezământul monahal, reorganizându-l urbanistic şi, împreună cu obştea călugărească, demarând construcţia de noi edificii: biserică, o casă de creaţie, centrul de studii patristice, un corp administrativ, Arhondaric şi Clopotniţă. S-a reuşit, până în prezent, edificarea Casei de creaţie, ce cuprinde reşedinţa arhiepiscopului, biblioteca și atelierul de pictură.