În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Ceea ce știu sigur este că, în cazul unei căsătorii cu disparitate de cult, adică între un catolic și un nebotezat, numai partea catolică este subiect de drept canonic. Prin extensie, putem aprecia că, în cazul menționat de dv, caracterul căsătoriei devine din natural, sacramental numai pentru soțul botezat.
Promisiunea nu ar avea nicio bază, fiindcă este de presupus în baza opțiunii de a nu se boteza de până atunci că victima, dacă își va reveni, va rejecta botezul primit, devenind, din infidel, apostat, adică ajungând într-o situație spiritual mai proastă. De aceea, chiar dacă s-ar găsi doi nași, Biserica ar refuza un astfel de Botez. Tot astfel Biserica refuză botezul copiilor dacă într-o familie există antecedente prin care promisiuni anterioare nu au fost ținute. Spre exemplu, în cazul în care frații mai mari, deja botezați, nu au fost duși de părinții lor la cateheză, Biserica respinge noi cereri de botez pentru frații mai mici. Uneori, asemenea respingeri s-au soldat cu scandaluri publice, părinții, neînțelegând rostul Botezului și caracterul lui de sabie cu două tăișuri, au acuzat Biserica de a nu respecta "dreptul la Botez".
Ca să continui paralela cu vaccinurile: situația invocată de dv este analogă aceleia în care o victimă inconștientă ar purta un tatuaj pe care oricine vede scris: "refuz vaccinarea și riscurile ei". Este de înțeles, în asemenea caz, că victima, pe când era conștientă, a făcut o opțiune: aceea de a nu se vaccina: ea trebuie respectată.
Rolul de custode și de protector, avut de părinți, revine în acest caz orfelinatului. Orfelinatul trebuie să își dea acordul și, în plus, trebuie să permită mai târziu cateheza copiilor.
Citind ce ați scris, nu mi se pare nimic neetic ca aceste teste să fie făcute, dacă părinții le cer. Fiecare are dreptul să își cunoască starea de sănătate (sau de boală, dacă există), iar părinții cer test și consimt la informare în numele copiilor lor.
Administrarea Sfintelor Sacramente este făcută de Biserică în modul în care se face în acea Biserică Particulară în care sunt cerute. Astfel, la greco-catolici, în mod normal Mirungerea urmează imediat după Botez. Toate cele trei sacramente ale inițierii (Botez, Mirungere, Cuminecare) se fac în aceeași "sesiune", în baza tradiției răsăritene. La romano-catolici Mirungerea se face după 14 ani, când noul "soldat al lui Cristos" recapitulează, acum în mod personal, lepădările și promisiunile solemne făcute la Botez de nași în numele lui. De aceea, romano-catolicii îi mai spun "Confirmare". Pe certificatul (adeverința) de Botez este o rubrică: "Accipit Confirmationem ?" (A primit Mirul ?), pe care preoții greco-catolici o completează scriind "Accipit", iar cei de tradiție apuseană "Non accipit".
|