Versetul "Atunci luand Domnul Dumnezeu tarana din pamant a facut pe om si a suflat in fata lui suflare de viata si s-a facut omul fiinta vie" - nu arata ca mai intai a creat Dumnezeu trupul si apoi sufletul. Ceea ce vrea sa exprime Sf. Scriptura nu este succesiunea celor doua elemente, ci ideea ca trupul este element constitutiv al fiintei omului. Este gresita ideea ca trupul a fost creat inaintea sufletului cat si invers.
Faptu ca omul este creat dupa chipul lui Dumnezeu, arata ca este inrudit cu El, deci, capabil de o relatie cu El. Astfel, existenta omului spre moarte este nerationala.
Persoana ca chip al lui Dumnezeu se intuneca, dar nu se sterge. Individul nu este decat o strambare a persoanei.
"Si a facut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau, barbat si femeie i-a facut pe ei" - aceasta alternare de la singular la plural nu este fara rost. Intr-un sens fiecare om poarta chipul lui Dumnezeu in sine, dar in alt sens chipul fiecaruia este in functie de ceilalti - fara iubire chipul isi pierde trasaturile.
|