[sophia]

Exact asa ma gandeam si eu ca ar trebui comparat.
Corectii:
1. Nu, nu toti ci f.putin L-au urmat si atunci asa cum spui tu, cu renuntarea la sine. Rept intrebarea pe care am pus-o mai sus: unde erau acestia toti cand El a fost pus pe cruce? Cand ceilalti urlau sa fie eliberat Barabas? De ce nu urlau si ei la fel?

2. Si azi se duc unii sa-l urmeze. E vorba de manastiri. Acolo poti cu adevarat sa renunti si la sine si la averile lumesti.

3. Nici atunci si nici acum nu este vorba de acum. Toate le facem spre mantuire, adica cu gandul la judecata de apoi, dupa moarte.
Bine ar fi daca ar fi vorba de acum. Cum sa fim buni acum, indiferent de ce va fi mai tarziu, dincolo.

Si atunci, oamenii ii urmau din doua motive: minunile pe care le vedeau "in prezent", sau ceea ce le spunea El tot despre viitor de fapt (lasati acum totul, ca veti avea mai mult mai tarziu). Si ei vroiau mai mult. Daca intelegeau exact despre ce era vorba, asa cum chipurile intelegem noi azi, nu stiu.

4. Putini erau bogati atunci, sau macar aveau ceva de lasat in urma pe care sa regrete. Acum sunt mult mai multi. Aici este problema.

Si El nici macar nu critica sau nu era impotriva averii pamantesti, ci dorea virtutile. Acei bogati sa se uite/gandeasca si la cei sarmani.

Si incearca sa mai vezi ceva: daca toti ar fi urmat cuvantul Lui, dar toti, atunci ar fi fost (si acum) o lume comunista (in sensul pozitiv), o lume uniforma, saraca, numai cu manastiri, fara saraci si bogati. Toti la fel.
Si azi manastirile nu urmeaza intru totul cuvantul Lui, caci au totusi proprietatile si veniturile lor.

Daca vrei exista insa si asa ceva totusi: din cate stiu, poate gresesc, ordinul Maicii Tereza. Ea asa a inteles i facut. saracie totala, nu au nimic, pana si cerseau. Se ocupau de cei mai sarmani, ce mai de jos.
Rupti de tot, in saracie maxima, ajuta aproapele.

Si totusi si in ziua de azi, daca ar veni cineva asemenea Lui si s-ar intampla ca atunci, oamenii ar lasa totul si s-ar duce.
Doar exista si azi atatea secte cand vine unul si cere si ceata lasa totul si se duce.
Nu asta ar fi problema.
Ci de a intelege pentru ce sa mearga si ce sa faca.

Si cred ca cel mai greu lucru este a renunta la lume, la rude, prieteni, casatorie, copii.