[glykys]

În prealabil postat de Kyrie Eleison

Creştini, lăudată să fie Împărăteasa noastră!

Am simţit nevoia să fac aici o scurtă confesiune, nu ştiu cui, când sau dacă îi va ajuta cuiva, însă nu mi-am putut stăvili dorinţa. Am petrecut, împreună cu voi şi cu alte multe suflete, 2 săptămâni de rugăciune închinate Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Am auzit cu toţii la slujba paraclisului cât de minunat este descrisă Fecioara, ce puternică mijlocitoare este şi cum nimeni din cei ce aleargă la ea nu se întoarce deşert. Am trăit cu tot dorul şi cu toată iubirea fiecare dintre aceste slujbe, însă nimic nu m-a pregătit pentru ce avea să urmeze azi, după Sfânta Liturghie. Odată ajuns acasă, i-am scris mamei mele, pe care o cheamă Maria, gândurile mele bune pentru că nefiind acasă cu mine, nu i le-am putut oferi personal. Nu ştiu în ce registru să înscriu experienţa ce a urmat... nu vreau să greşesc în niciun mod. Pot să spun că am fost pătruns, imediat, de unul dintre cele mai înălţătoare sentimente posibile, am izbucnit în lacrimi şi am căzut la pământ, mărturisindu-I lui Dumnezeu păcatele mele, cerându-i iertare, dându-i slavă Lui şi Maicii Sale. E uşor să citesc acum aceste rânduri, e uşor să citească oricine... apoi să inchidă pagina de internet şi să se întoarcă la ale sale gândind: "Eh, ce frumos, bravo lui!" şi să-şi vadă de treburile cotidiene în continuare. Însă dacă Dumnezeu îţi atinge inima într-atât încât să-ţi plângi păcatele cu amar (la propriu), e aproape imposibil de transpus în cuvinte senzaţia ce te cuprinde simţindu-L pe El apropiindu-se, mângâindu-te şi ridicându-te înapoi demn. Iar când toate acestea se întâmplă prin mijlocirea Preasfintei Fecioare, pe care ai rugat-o să facă asta pentru ticălosul tău suflet, nici nu îţi mai găseşti îndrăzneala să ridici ochii la cer, căci simţi mult prea puternic şi mult prea brusc, ca un val ce te împresoară, nemărginita ei putere, acoperindu-te şi vindecându-te. Vezi un lucru mult prea real, mult prea fizic şi rămâi tăcut contemplând intervenţia ei directă in viaţa ta.

Pentru mine, acest post şi această sfântă sărbătoare au însemnat una dintre cele mai puternice treziri sufleteşti pe care le-am experimentat. Este o mărturie vie pe care am simţit-o în mod direct de la Mama noastră a tuturor, o mărturie pe care am ţinut s-o împărtăşesc oricui se va nevoi să citească rândurile acestea. Cu adevărat, Dumnezeu e mare! Cu adevărat, puternică nădejde am câştigat prin Mama Lui! Nu vă închipuiţi şi nu îmi închipui cât de mare!

Preasfântă Mamă, mulţumire şi închinăciune!

Binecuvantata si aleasa este Maica Domnului!