Cred că e o referire la faptul că, alegând călugăria, monahul renunţă cu totul la viaţa în lume (cu preocupările şi plăcerile ei mai mult sau mai puţin vinovate), tăindu-şi voia proprie pentru a face voia lui Dumnezeu şi a trăi o altă viaţă - viaţa lui Hristos.
Probabil dansul, fie şi ritual, în jurul mesei, împreună cu mirii, ar fi fost nepotrivit pentru călugări, care s-au dedicat unei cununii mai înalte