Decodificarea realitatii poate fi facuta prin
observatie directa sustinuta de minti conceptuale corecte.
O poarta de intrare in esenta realitatii o reprezinta
observatia transformarii (miscarii).
Aceasta
metoda de rezolvare face parte din abordarile
Caii Profunde (pentru ca releva adevarul ultim).
Mintile conceptuale care sustin observatia directa a fenomenelor sunt specificate mai jos:
- anica – sesizarea macro-impermanentei
- vikara – sesizarea impermanentei subtile
- maya – integrarea aspectelor discrete ale realitatii si sesizarea adevarului conventinal in aspectul iluziei, reflexiei in apa, curcubeului...
- shanti - intrarea mintii in starea de pace golita de forme (saracia duhului, pustia mintii)
- aviti – iubirea "saraciei duhului" - releva progresiv adevarul ultim
- satia – iubirea adevarului
Anica poate fi sesizata si validata in continuumul oricarui fenomen (lucru sau fiinta) cu relativa usurinta de orice persoana care observa si cugeta.
Vikara presupune o minte puternica si bine antrenata in
anica. Daca anica sesizeaza modificarea conturului fenomenelor,
vikara sesizeaza aparitia si disparitia pixelilor (cuantelor de realitate).
Maya este o minte evoluata care integreaza toate
vikarele specifice fenomenelor din continuumul propriilor experiente si genereaza experienta unei realitati inconsistente "de curcubeu", "reflexie in apa", "unduire", "iluzie"...
Astfel mintea se desprinde rational de orice forma si intra intr-o profunda stare de pace -
shanti. Eul se intoarce acasa din perindarile prin peisajele miscatoare ale lumii, recunoscanu-se pe sine dincolo de orice referinte.
Mintea in aceasta stare nu mai asculta de niciun "
proroc mincinos" - promisiuni ale realitatii care ofera satisfactia in anumite forme si configuratii. Aceasta minte stie ca aceste satisfactii sunt trecatoare si se transforma inevitabil in suferinta, ca sunt minciuni - pentru ca nicio forma nu are un aspect ultim /"end-state".
Mintea care se goleste de forme prin cunoastere ( nicio forma nu exista la modul ultim) se spune ca intra intr-o stare de "
saracie sfanta". Placerea recunoasterii acestei stari "saracacioase" se numeste
aviti. Este fructul maturat al
votului saraciei, semnificatia profunda a acestuia nefiind initial recunoscut de aspirant.
Satia este mintea bine exersata in
aviti care se stabilizeaza ferm in adevarul ultim. O minte ca aceasta lumineaza si patrunde cu usurinta realitatea pe dinlauntrul ei.