La ce chestiuni obiective te referi? Te rog sa imi spui, daca ai putin ragaz. Aici sau pe privat.

P.S. Cat priveste invocarea vicleniei si a altor dimensiuni manipulatorii ale Adrianei, doresc sa iti spun trei lucruri:
a) nu cred ca e de folos sa cultivam o atitudine de suspiciune, vecina cu paranoia; adevarul nu se smulge cu bata si cu forcepsul, ci cu rabdarea intru dialog sistematic, nuantat, incurajind chiar, uneori, pe oponent. Daca intimidezi/infricosezi oponentul, cred ca te alegi doar cu victoria facila a politicii americane - spus-a un presedinte al lor: cea mai buna politica e sa ai o bata mare si sa nu vorbesti prea mult... Asa dorim noi, crestinii?
b) indiferent ce trucuri foloseste Adriana, in fata argumentelor sistematice, corecte si pline de dragoste pentru Adevar, din doua una: ori va invata ceea ce are nevoie, ori sfarseste in penibil.
c) din dezbateri castiga mereu ambele parti, inclusiv cel care are impresia ca e invatator; macar ca a face o demonstratie fericita e un prilej de a descoperi nuante si modalitati noi de a pune problema etc.

Haide asadar sa nu mai afirmam ca suntem elite. E suficient sa fim cu adevarat. Prin modul in care purtam dialogul.

De la un nivel incolo problemele pot fi atat de fine, de subtiri, incat cea mai mica urma de vulgaritate sau asprime lezeaza toarcerea Adevarului. Ca si in dragoste, Decebal, ca si in dragoste...
Ca dragoste cu forta (bata) nu se poate. Viol, da. Insa e pacat.