"
Noiembrie
1 noiembrie – Senatorul Karoly Kiraly cere introducerea în Constituția României a prevederii de folosire a limbii maghiare în administrație, în acele localități în care procentajul de maghiari este de peste 10 la sută inclusiv.
4 noiembrie – De la tribuna Parlamentului, reprezentanții UDMR Francisc Baranyi, Zoltan Hosszu, Ladislau Pillich contestă rezultatele audierilor prezentate în Raportul Harghita-Covasna, neagă toate faptele și argumentele care dovedesc că UDMR a inițiat purificarea etnică în aceste județe sau că maghiarii au comis crime, contestând și întreaga acțiune a Comisiei parlamentare, atacând Guvernul, Parlamentul, Președinția României și Televiziunea Română. UDMR încearcă astfel, prin orice mijloace să-și disimuleze adevărata sa natură și intențiile subversive, să-și creeze o imagine de organizație democratică.
6 noiembrie – După dezbateri tensionate, în Adunarea Constituantă, UDMR a încercat, din nou, prin deputatul Károly Kerekes, să obțină dreptul de a folosi limba maghiară ca o a doua limbă în stat „în relațiile cu autoritățile comunale și orășenești”.
Grupul Petre Roman-Adrian Severin, din cadrul FSN, a susținut acest amendament.
Prin votul Camerei Deputaților a fost respins amendamentul UDMR și al grupării Petre Roman-Adrian Severin și s-a promovat art. 13 din Constituția României, potrivit căruia „În România, limba oficială este limba română”.
18 noiembrie – UDMR reușește, sprijinită de Președintele Camerei, Dan Marțian, și de grupul FSN Petre Roman-Adrian Severin, să impună în proiectul Constituției României ca „procedura juridică” să se desfășoare și în alte limbi decât limba română, ceea ce intra în contradicție cu art. 13 din același proiect al Constituției. Un amendament inițiat de parlamentari români din mai multe partide cerea eliminarea acestui alineat, dar votarea lui a fost sabotată de UDMR, prin instrumentele ei din FSN și din conducerea Camerei, după dispute aprinse, care au evidențiat nu numai direcția antistatală a UDMR, dar și rolul de complici al unor importanți membrii FSN. În 12 și 18 noiembrie, sub presiunea majorității parlamentare, alineatul introdus de UDMR împotriva limbii române, ca singura limbă de stat a fost, totuși, respins.
În această etapă UDMR, dezaprobată de majoritatea parlamentarilor, lucrează împotriva ideii de Stat Național, fiind susținută de parlamentari F.S.N. care le reprezentau interesele.
21 noiembrie – Parlamentul României votează Constituția, grupul parlamentar UDMR votând împotrivă.
Decembrie
1 decembrie – În publicația
Romaniai Magyar Szo a apărut un articol în care era condamnată declarația de loialitate a unui conducător al UDMR din județul Alba, exprimată cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României, iar peste 10 zile, „pentru liniștirea cititorilor”, se preciza că, de fapt, „respectivul vicepreședinte al UDMR nu a exprimat punctul de vedere al UDMR și s-a gândit exclusiv la loialitatea locală dictată de bunele relații interetnice din județ“.
8 decembrie – La Referendumul pentru Constituția României desfășurat la această dată, cetățenii de etnie maghiară, la incitarea UDMR, au votat împotrivă."
sursa:
http://ro.altermedia.info/minoritati...991_23154.html