Mbarboi, asta (si orice altceva) e treaba lui Dumnezeu. Treaba ta (si a oricui altcuiva) e pocainta.
Eu nu cred ca exista doua tipuri de oameni.
Ceea ce diferentiaza femeile de barbati, în afara constitutiei fizice, e faptul ca femeile sunt niste oameni slabi, incapabili de autonomie si autodeterminare. Barbatul traieste pentru el însusi, femeia însa se raporteaza mereu la barbat.
Asta e din pricina mentalitatilor societatii care de mici le vad pe fetite ca pe niste fiinte menite sa fie dominate de barbati, ceea ce se imprima si în constiinta lor de mici, iar când cresc mari nu reusesc sa se elibereze de aceasta slabiciune, dependenta de barbat din pricina ca se gasesc greu barbati care sa nu se poarte dominator cu femeia iar ele nu concep sa ramâna necasatorite, din frica de parerea lumii, sau din cauza dorintelor trupesti sau a promovarii în ierarhiile sociale.
Totodata, faptul ca de mici se preocupa cu propriul aspect le face sa aiba o întelegere superficiala a existentei într-o masura mai mare ca barbatii, sa fie mereu atrase de aparente, sa traiasca aproape exclusiv într-un univers al aparentelor.
La asta se adauga înselarea comuna tuturor oamenilor, fiindca nimeni nu se naste cunoscând adevarul despre existenta, societatea nu ofera o cunoastere corecta a lucrurilor si traind în patimi, majoritatea oamenilor nu pot fi ajutati de Dumnezeu si mor cu spiritul întunecat de fantome ale adevarului.
Tu spui ca omul este androgin, eu nu cred, am epus de ce. Am citit undeva ca pentru ca o casatorie sa dureze trebuie sa faca abstractie de diferenta de sex, sa fie ca o asociere între doi prieteni de acelasi sex. Autorul nu era ortodox dar cred ca avea dreptate.
|