[Decebal]

Cuvîntul “francmason” înseamnă zidar liber, iar francmasoneria sau masoneria este o societate secretă, care poartă acest nume, pentru că în organizaţia şi ritualul ei se serveşte de unelte de care se folosesc zidarii, bunăoară: de mistrie, echer, ciocan, dreptar, compas etc., pe care le interpretează în chip simbolic şi împarte pe membrii ei în grade sau trepte, cărora le dă numele de: ucenici,lucrători sau maeştrii. Îndreptăţirea acestei numiri o întemeiază scribii francmasoni în două feluri: Unii susţin că francmasoneria îşi trage originea de la Hiram, arhitectul temlpului lui Solomon. Numirea de Iachim şi Boaz a celor două coloane din templul masonic, cum se numeau şi coloanele din faţa templului lui Solomon, legenda care circulă printre francmasoni şi se predă ucenicilor la primirea în loja, că adică Hiram a fost ucis de trei ucenici zidari, pentru că el nu a vrut să le spună şi lor cuvântul de ordine al maeştrilor precum şi simbolismul unora din ritualurile masonice, ar fi dovada de necontestat, că aceasta este obîrşia adevărată a francmasoneriei şi că ea era organizată atunci, pe vremea lui Solomon, aproape la fel ca astăzi. Dar, chiar francmasoni mai luminaţi recunosc că această legendă nu era cunoscută în cercurile lor înainte de veacul XVIII, ci că s-a născocit – după toată probabilitatea – spre a se da mai mare însemnătate şi mai mult fast noului înfiinţat grad de maestru. Alţii susţin că obîrşia francmasoneriei s-ar trage de la aşa-zişii zidari liberi ori cioplitori de pietre ornamentale şi constructori ai domurilor monumentale din evul mediu, dar e fapt nediscutat că aceşti zidari nu aveau nimic din organizarea francmasoneriei propriu-zise. Cît despre părerile că francmasoneria ar fi aşa de veche ca şi omenirea şi că deci Adam sau chiar Dumnezeu ar fi cel dintîi mason, sau că ea şi-ar avea obîrşia în misterele religiei grecilor şi egiptenilor, sau în ordinul templierilor sau al crucii trandafirii (roză) etc., acestea nu pot justifica întru nimic numele de francmason, nici întrebuinţarea uneltelor masonice în francmasonerie.

Obîrşia sigură a francmasoneriei datează din 1717 şi ţara în care s-a organizat întîia oara este Anglia. De la introducerea reformei religioase scăzute şi în Anglia, ca şi în alte ţări, zeul credincioşilor şi al comunităţilor pentru înalţarea de monumentale biserici. Aceasta a avut ca urmare decăderea breslei zidarilor liberi, care nu mai găseau de lucru decît prea puţin. În aceste împrejurări critice pentru ei, Teofil Desguliers, predicatorul reformat al Curţii regale, predicatorul James Anderson şi arheologul George Payne, îşi propuseră să dea breslei zidarilor liberi altă menire şi anume: zidirea unui templu spiritual în inima omului prin cultivarea a ceea ce este „bun, nobil şi frumos”, cu alte cuvinte o moralitate fără religie, deci atee şi întemeiată numai pe raţiune. Patru societăţi de zidari liberi se întruniseră în ziua de 24 iunie 1717, într-un restaurant din Londra, unde puseră bazele societăţii ”of free Stanes Masons” şi consimţiră să urmarească scopul propus de cei trei bărbaţi.

sursa: http://deveghepatriei.wordpress.com/...agoga-satanei/