[TINERI PENTRU ROMANIA]

INDIVID ŞI NAŢIUNE

Individul se naşte într-o familie care aparţine unei colectivităţi, unei Naţiuni.
Copilul fiind slab are nevoie de familie, de colectivitate, de Naţiune pentru a se dezvolta. Ele îl primesc şi-l cresc, ele sunt mai presus de el.
Nu trebuie spus: Om, Naţiune ci Naţiune, Om.
Omul asociat Naţiunii, orânduit şi eliberat prin această asociere, e mai apt pentru o viaţă superioară, viaţa în societate. El face astfel mai puţin pentru sine şi mai mult pentru ceilalţi.
Colectivitatea e atât de puternică încât niciun individ nu se poate împlini dacă nu se integrează în ea şi dacă nu e susţinut de ea.
Adevăratul Eu, eul spontan, e un Noi sau nu are sens.

Suntem strămoşii noştri, părinţii noştri, fraţii noştri, suntem Naţiunea noastră.
Suntem oraşele, satele, peisajele noastre, suntem Ţara noastră.
Societatea nu e rezultatul unei înţelegeri între indivizi bazată pe un contract ci un agregat natural. Societatea nu e alesă de membrii săi cum nu sunt alese sângele, Patria, religia pe care am primit-o la botez, limba maternă şi tradiţia. Ele ne sunt impuse şi chiar dacă nu le dorim nu ne putem lipsi sau dezice de ele.
Facem parte din categoria fiinţelor care trăiesc în grup. Viaţa în societate răspunde uneia dintre nevoile fundamentale ale naturii naturii noastre.
Nu putem să nu fim fideli sângelui nostru, nu putem să nu fim ataşaţi de Patria noastră, de credinţa noastră creştin ortodoxă, de limba noastră maternă şi de tradiţiile noastre pentru că sunt fiinţa noastră şi sufletul nostru.
Pentru un om realist, care ştie istorie, adevăraţii garanţi ai drepturilor individului sunt Naţiunea, Patria şi Religia.

Dacă vom avea o societate solidă în care familia e puternică, drepturile primordiale fie că sunt religioase, casnice sau şcolare vor fi apărate.
Dacă vom avea asociaţii puternice, profesionale mai ales şi celelalte drepturi esenţiale vor avea bază şi temei.
Dacă vom avea un Stat puternic, bine construit principalele interese existente în societatea noastră vor fi efectiv reprezentate în sfera puterii.
Altfel nu vom avea decât grupuri care se confruntă între ele, interese care se anihilează reciproc şi lipsă de operativitate în luarea unor decizii importante pentru Naţiune şi Ţară.
Într-o societate bine organizată individul nu e opus colectivităţii ci intergrat în ea.
O legislaţie axată doar pe individ, fără să ţină seamă de poziţia acestuia în familia sa, în categoria sa socială, în Ţara sa, la locul său de muncă, nu poate apăra drepturile nimănui.

Predescu Virgil