Citat:
În prealabil postat de Demetrius
Da, blestemul este blestem.
Ești o persoană realistă(ne spui tu din Augsburg) și crezi că blestemele sunt doar bazaconii din povești pentru că înțelegerea ta rațională nu are informații în legătură cu energia gândului, a vorbei și a faptei.
Iisus citea gândurile și intențiile celor din jurul Lui, adică energiile pe care aceștia le generau și le răspundea înainte ca aceștia să le enunțe; de aceea se spune că noi păcătuim cu gândul, cuvântul și cu fapta.
Ne trec multe idei și gânduri prin minte involuntar, dar persistența și complacerea noastră în gânduri rele, distructive este considerat păcat pentru că implică și conștiința noastră; de aceea este recomandat să ne supraveghem chiar și gândurile care, nesupravegheate, emit cuvinte și apoi facem fapte de aceeași teapă.
Blestemele sunt intenții conștiente ale unor persoane de joasă speță de a provoca rău, iar aceste intenții ajung să se materializeze asupra celor spre care au fost orientate dacă acele persoane sunt de aceeași speță joasă, iar dacă sunt credincioase și-L slăvesc pe Dumnezeu, atunci El le protejează de aceste energii rele care se întorc la ”sursa” care le-a generat.
12. 7. Când căile omului sunt plăcute înaintea Domnului, chiar și pe vrăjmașii lui îi silește la pace. (Pld16,7)
|
Demetrius,is de acord cu tine,cu un mic amendament.De fapt cu doua:1) nu-s neaparat de joasa speta cei asupra carora se materializeaza blestemele.Si daca vrei pot veni cu argumente solide.2) Da,"cind caile omului sint placute lui Dumnezeu,chiar si pe vrajmasii lui ii sileste la pace",dar pina acolo,pina la a-l aduce la pace pe vrajmasul lui,omului facator de pace,ii ia o ..VREME!Si pina atunci ,omul este ..prejudiciat psihic,financiar etc...