Of...
Biologia cuprinde o specialitate aparte numita Etologie, care studiaza in mod comparativ comportamentul animal si uman. In facultate, profa. ne-a expus cateva documentare cu totul surprinzatoare pentru noi pe atunci: era vorba despre ...invatarea, destul de complexa, la unele specii de animale - inclusiv despre invatarea afectiva (cu actiuni succesive de expunere a modelului comportamental de catre "pedagog", apoi initierea puilor in exercitii de la simplu la complex, apoi corectura - feedback privind miscarile gresite incluzind si pedepse intelept ponderate...:), uneori cu mult mai intelept decat vedem in familiile si scolile noastre..., apoi exercitii de "sinteza", recapitulari, sporirea gradului de complexitate a antrenamentelor etc.).
Nu spun cum e sa vezi puii de cimpanzeu, ca sa dau un exemplu, invatind sa ...spele cartofii la rau, inainte de a-i manca. Sau cum coopereaza, in echipe cu roluri bine / inteligent alese (dupa "aptitudini" sau..."talanti") delfinii, ori rechinii, ori tigrii, ori lupii in capturarea prazii (atacuri cu evidente valente de strategie militara si solutii tactice).
Sau cum are loc fenomenul atat de omenesc al "insightului", al descoperirii solutiei in probleme pe care oamenii uneori nu le pot rezolva inteligent (ci izbesc cu pumnul, cu ciocanul, cu spada, cu tunul, cu bomba nucleara): e vorba despre ceea ce in psihologia inteligentei numim atingerea scopului in mod indirect, prin construirea/creatia de mijloace adecvate obstacolului intampinat si situatiei problematice.

Si multe alte dovezi ale indiscutabilei organizari inteligente a psihicului animalelor.

Pe de alta parte, noi oamenii avem atat de multe conduite pur animale: agresivitatea (si corelatele ei biologice, fiziologice, dar si de mimica si gestica - exact ca la majoritatea speciilor de mamifere), conduita imperecherii (inclusiv conduitele de flirt...:), luptele pentru putere, momentele de "loisir"...:) etc.

Insa textul citat omite cateva lucruri indiscutabile printre care:
a) dezvoltarea mai lenta a omului comparativ cu puii de cimpanzei (care ne dau clasa la inteligenta in primul an de viata, comparativ cu puiul de om, inclusiv invata unele cuvinte omenesti denumind corect litere, cifre, silabe, cuvinte intregi, ceea ce copilul sugar nu izbuteste decat uneori / la care sa adaugam capacitatea de categorizare/sortare pe clase de obiecte precum si unele sesizari ale relatiilor cauzale!) PANA LA APARITIA FUNCTIEI SEMIOTICE A LIMBAJULUI, apoi, dupa dobandirea mecanismelor semiotice, inversarea totala a progresului conduitei inteligente, in favoarea indiscutabila a omului (unii copii avind la 5-6 ani capacitati de rationament superioare adultului mediu dezvoltat IQ si cunoscind bine cateva limbi straine, printre care germana, greaca si latina pentru un copil roman de pilda);

b) extrem de omeneasca functie de autoreglaj verbal care este VOINTA, in ipostaza ei NU de sustinere a actiunii prin efort voluntar (bovin) CI PRIN ABTINERE, PRIN AMANAREA GRATIFICARII/RECOMPENSEI, PRIN TOLERANTA LA FRUSTRARE. Printre altele, aceasta capacitate nu doar ajuta si stimuleaza la dezvoltarea gandirii si inteligentei creatoare, insa e implicata cu rol-cheie in insusi miezul credintei crestin-ortodoxe! (vorbim despre nevointa precum si despre nadejde, trecind astfel prin incercari si ispite...)

Prin multe se distinge omul de animale, prin multe se aseamana, in multe suntem la concurenta.

Eu imi pastrez in continuare atitudinea de prudenta fata de orice generalizare pripita. Sunt atat de multe nuante fine.... Cei care au studiat biologia comparata si psihologia comparata stiu la ce ma refer... Ceilalti, bine ar face sa studieze! Vor avea surprize mari iar lumea va parea cu mult mai frumoasa... Si vom exclama cu si mai multa mirare "Doamne, minunat e lucrul mainilor Tale!"