Citat:
În prealabil postat de VladCat
corect :). Mai multe despte istoria din spatele imaginii se poate citi urmand linkul de mai jos.
http://www.fericiticeiprigoniti.net/...ma-iubirii-lor
Mi-a plăcut reacția inițială a lui Ioan. Nu tu „da, era de așteptat”, nu „și eu aș fi făcut la fel” ci vroia (atât pt sufletul ei cât și pt al lui) ca ea să își ceară iertare. Postmodernește vorbind ne-am fi așteptat să fie mai îngăduitor :) |
Multumim pentru link
.
Acum, din ce am citit si eu, indraznesc sa cred ca pentru Ianolide, logodnica sa era mult mai mult decat potentiala sa sotie, era legatura lui fizica si palpabila cu Gafencu, pe care l-a iubit atat de mult si care i-a dat forta sufleteasca de care avea atata nevoie. Poate ca nu era vorba doar de faptul ca nu l-a asteptat pe el personal si ca nu mai puteau avea un viitor impreuna - de altfel, cei mai multi marturisitori s-au calugarit sau au avut aceasta dorinta, dupa ce au iesit din puscarie - ci de faptul ca l-a privat cumva de a se afla din nou in vecinatatea persoanei celei mai legate de Gafencu. Altfel, fireste, omeneste, este perfect explicabila atitudinea fetei, dar imi pare a fi aici ceva mult mai mult decat o istorie despre Odiseu si Penelopa.
Eu cred insa ca asa a randuit Dumnezeu lucrurile cu ei si ca nu s-a facut nimeni vinovat de vreo slabiciune. Poate asa Ianolide s-a sfintit si mai mult, cine stie?!