Si o ultima postare, despre un artist drag mie: Tudor Gheorghe
Concert "Tudor Gheorghe - Nu se poate cu de toate"
Sala Palatului, Bucuresti, 21 Oct 2012, Ora 19:00
"Ce pacat ca nu se poate cu de toate..."
"Sala Palatului va deveni pe data de 21 octombrie gazda unei premiere desavarsite, prin intermediul careia maestrul va impartasi publicului magia creatiilor lui Caragiale, adaugand evident atingerea sa personala inconfundabila.
Spectacolul se va desfasura in acompaniamentul desavarsit al cvintetului Arkadia, sub bagheta maestrului dirijor si orchestrator Marius Hristescu, care va completa atmosfera epocii caragialistice, cu care Tudor Gheorghe va invalui auditoriul
Tinand cont ca 2012 a fost declarat “Anul Caragiale”, maestrul a conceput spectacolul “Nu se poate cu de toate” care se va constitui intr-un eveniment original ce va dezvalui poezia lui Caragiale in esenta sa pura. Obiectivul evenimentului va fi “sa multumeasca cativa oameni care nu se lasa pacaliti de vulgaritate, de lucrurile usor accesibile”, dupa cum isi identifica Tudor Gheorghe auditoriul.
Spectacolul lui Tudor Gheorghe cu poezia domnului Caragiale – “Pe un franc poet” – se incheia cu un catren: “Pe adresa dumitale nu prea vin din Iasi parale, Caragiale”. Raspunsul: "Am destule festivale". Morala: nu se poate cu de toate!
Artistul promite un spectacol bazat doar pe textul suficient de sugestiv al lui Caragiale: “fara trucuri exterioare, fara inventii, fara farafaslacuri... Textul domnului Caragiale trebuie doar sa fie spus. Nu se interpreteaza! De aceea va fi un soc, pentru ca eu voi spune textele lui Caragiale asa cum le spun pe cele ale lui Sorescu. Nu trebuie sa faci absolut nimic. De ce trebuie sa joci teatru? Sa te strambi?”
Si pentru ca maestrul vrea sa impace in egala masura bucuresteanul, olteanul, moldoveanul, munteanul si ardeleanul, evenimentul se va concretiza intr-un turneu in toata tara."
__________________
Mulțumesc puterilor cerești că m-am învrednicit a crede, că mi s-a facut această neasemuită onoare și din tot sufletul rostesc, strigând cu lacrimi ca la Marcu 9, 24: „Cred, Doamne! Ajută necredinței mele”. (Părintele Nicolae Steinhardt)
Last edited by Floare alba; 25.09.2012 at 10:55:39.
|