"Fiilor nuntii nu li se cade sa posteasca atata vreme cat Mirele este cu ei", a grait Domnul si prin aceasta a legiuit ca si in nevointe orice lucru isi are locul si vremea lui.
In lumea simtita, Domnul "a randuit totul cu masura, cu greutate si cu numar"; El vrea ca si in cele duhovnicesti sa fie totul cu cuviinta si randuiala.

Cuviinta launtrica este alcatuita din imbinarea fiecarei virtuti cu toate dimpreuna sau in armonizarea virtutilor, astfel incat nici una sa nu iasa in fata fara rost, ci toate sa fie in armonie, ca vocile in cor.
Cuviinta din afara randuieste fiecarui lucru locul si vremea lui.

Atunci cand toate acestea se randuiesc cum trebuie, se intampla acelasi lucru ca atunci cand imbraci un om frumos in haine alese. Virtutea e frumoasa si pe dinauntru si pe dinafara, fiind vrednica de iubit; si o face astfel gandirea crestineasca sanatoasa, la batranii cei duhovnicesti: dreapta socotinta dobandita din experienta, prin cercetarea vietilor sfintilor, in lumina cuvantului lui Dumnezeu.