As indrazni sa fiu si eu de acord cu fratele Iustin, sa ne gandim la sufletele noastre, ca daca daruim si ne munceste constiinta din pricina aceasta nu e milostenie, ca nu e dreptate... Si sa ne gandim si la sufletul celui ce primeste: daca el cere din lene sau din lacomie si noi ii dam, oare nu ne adaugam la ispitele ce il chinuiesc? Si a fi ispita nu e decat aducator de rele...
Parintele paroh de la biserica noastra ne-a spus ca acei oameni care vin inaintea bisericii duminica si stau cu mana intinsa sunt de doua feluri: unii care vin, intra in biserica si stau la sfanta liturghie cu smerenie, apoi cer mila de la semenii lor ca sunt in neputinta si nevoi; iar altii care cauta castig din amagirea crestinilor, care nu vor sa munceasca ci s-au deprins a trai parazitand pe cei milostivi. Zicea sa cercetam pe fiecare care ne cere, iar daca ii gasim nevoiasi, sa ii ajutam si sa ii mangaiem...
De multe ori am vazut o batrana saraca, imbracata prost si probabil bolnava care intra la liturghie, statea in spate si iesind apoi de la biserica astepta cuminte sa o miluiasca oamenii... Aceea nu e totdeauna pentru mila la sfanta biserica, e foarte batrana si poate nu poate veni de multe ori, sau alteori vine doar pentru a se inchina.
In schimb duminica de duminica apar acolo doua femei cu un copil, una din ele tanara, care pare sanatoasa, alta matura, dar nu batrana, care nu calca pragul bisericii, doar stau acolo si cer, pe tonul acela patetic, cu cuvinte bine alese, mieroase... Am inteles ca au fost chemate la lucru, nu au venit... Acelui copil se cuvine sa ii dam o haina, ceva de mancare, de care poate duce lipsa, dar acelor femei se cuvine oare sa le dam ceva?
Oare nu zicea Sf. Apostol Pavel ca cine nu munceste sa nici nu manance? Desigur, e imposibil sa nu mananci nimic, asadar asta e mai mult un indemn la munca si un cuvant impotriva pacatului lenei.
Sa nu fim asadar si noi piatra de poticnire pentru aceia care se arata nevoiti de asemenea pacate...Sa cercetam pe fiecare si sa vedem cine este cu adevarat sarac si bolnav, sa avem nu mila ci dragoste fata de acestia. Caci o rugaciune a unui sarman ajunge la Hristos si astfel ne adaugam mai multa mila la Judecata.
|