Citat:
În prealabil postat de anna21
Cred ca confunzi lucrurile, nu te supara.
Sa zicem ca eu nu-mi pot trece sotul (botezat ortodox, desigur) pe pomelnic pt ca este hulitor..
Daca totusi o fac, dau dovada de
- neascultare si lipsa de evlavie
- MANDRIE - mi se pare ca fac eu mare lucru ca sa mantuiesc sotul impotriva vointei lui
- MANDRIE - mi se pare mie ca dau dovada de iubire, uitand ca oricum, dragostea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos intrece cu mult dragostea celui mai mare sfant fata de Dumnezeu..
- MANDRIE: o singura intrebare simpla - daca imi iubesc sotul atat de mult incat neglijez prescriptii canonice (ereticii nu au voie nici sa fie in biserica in timpul Sf. Liturghii, iar eu ii pun spre pomenire?!).. atunci de ce nu o arat in viata de zi cu zi prin rabdare infinita, purtarea "poverilor" lui etc. Sunt zeci de feluri in care poti arata iubire catre cineva, incepand cu rabdarea, fara a te face calcator de porunci.. Dar noi ne aruncam sa pomenim pe altii la Sf. Liturghie, pentru ca este foarte USOR!
Si ni se pare ca facem lucru de lauda. Asteptam si recompensa.
|
nu ai de ce sa fii mandru ca faci asa ceva pentru ca nu tu ca om poti mantui sotul impotriva vointei lui ci Dumnezeu face asta.
Noi ne putem ruga si trece pe pomelnic pe cei pacatosi si Dumnezeu decide mai departe. Se spune ca nimic necurat nu poate intra in Imparatia Domnului dar asta nu noi decidem. Daca Dumnezeu stie ca acel om este nevrednic de a fi pomenit sunt sigura ca numele este "sters" de catre sfintii ingeri chiar daca noi l-am trecut pe pomelnic. Dar noi suntem datori sa-l trecem dand astfel dovada de credinta in voia si judecata Domnului.