Uneori, ma mira naivitatea unor afirmatii. Ma gandesc a sunt scrise de calugari care n-au habar de asa ceva. Cum, Doamne pazeste, sa ai ca 'scop' conceperea unui copil cand faci dragoste intre soti? Chiar daca nu te pazesti in nici un fel, voi chiar credeti ca se aseaza sotul binecredincios langa sotie si ii spune: Hai, draga, s afacem dragoste ca sa avem si noi un copil.
Este de-a dreptul absurd.
Ca ar fi rod firesc, da, dar de fiecare data?
Si ce este cu sotii nefertili? Ei de ce sa mai faca dragoste atunci?
Si cum e aia, ca 'nu pentru placere'? Adica cum, un cuplu care se iubeste credeti ca de asta este impreuna trupeste, doar de placere? Placerea e si ea o roada fireasca, la fel ca si zamislirea. Nu un scop. (Nu vorbesc aici decat de un uplu care se iubeste si se respecta)
__________________
"Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși." (Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii)
|