[Illuminatu]

În prealabil postat de andravenache.
In aceste conditii, sa inteleg ca ei ar fi putut decide la un moment dat sa nu mai traiasca (nemaiconsumand acel fruct)? Ar fi putut ei sa se sinucida?

În prealabil postat de osutafaraunu

Teoretic, ar fi putut face orice datorită liberului arbitru. Practic, neavând un precedent, necunoscând ce înseamnă moartea (gândind rudimentar, ce putea însemna altceva decât opusul vieţii, adică iexistenţa?) nu cred că şi-ar fi dorit experienţa despărţirii de Dumnezeu. Autorul moral al acestei experienţe este incontestabil diavolul, Adam şi Eva fiind vinovaţi de neascultare - o vină suficient de serioasă pentru a fi excluşi din Rai.

Doamna Venache, va rog sa fiti atenta la "subtilitatile mecaniciste" ale interlocutorului Dvoastra.pentru ca raspunsurile date de el nu sunt deloc bogate duhovniceste si ascund fel de fel de capcane.

Fructul oprit nu este un pom fructifer, ci este unul simbolic, este "fructul cunostintei binelui si raului", iar accederea la cunostinta binelui nu era interzisa primilor oameni, cunostinta raului era problema. Nu ca fructul ascundea in sine si binele si raul, dar la cunostinta binelui si raului trebuia sa ajunga omul prin ascultare de Dumnezeu si nu prin neascultare, prin practicarea binelui, a virtutilor crestine trebuia sa constientizeze dimensiunea raului - sa constientizeze, si nu sa cunoasca prin practicare raul.
Plus de asta, omul nu trebuia sa ajunga la conceptia ca raul are fiinta in sine, ci raul este lipsa binelui sau raul apare in lipsa lui Dumnezeu.
Ori gustand din acel pom, omul a ajuns la conceptia dihotomica despre lume din care lipseste Dumnezeul personal, deci Treimic.

Raspunsul dat de interlocutorul Dvoastra.sambetist este in esenta identic cu ispita sarpelui in Rai, dar sub o alta forma, bineinteles.
"16.Şi Domnul Dumnezeu i-a dat lui Adam poruncă şi i-a zis: „Din toţi pomii raiului poţi să mănânci,
17.dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, cu moarte vei muri!“

"4.Atunci şarpele a zis către femeie: „Nu, nu veţi muri;
5.dar Dumnezeu ştie că'n ziua'n care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca nişte Dumnezei, cunoscând binele şi răul“.

Dumnezeu i-a avertizat pe oameni "in ziua in care vei manca din el, cu moarte vei muri".
Sambetistul nostru nu vrea sa recunoasca aceasta moarte sufleteasca a primilor oameni - intrucat ei nu cred in nemurirea sufletului -, ci sustine ca ei nu au murit in acea zi, ci mult mai tarziu, la moartea lor trupeasca.
Nu credeti ca seamana cu ispita sarpelui:"Nu, nu veţi muri..."
Sambetistul afirma ca "opusul vietii este inexistenta". FALS. Opusul vietii este moartea. Logic, nu? Moartea sufletului este despartirea de Dumnezeu, moartea trupeasca este doar o consecinta a mortii sufletesti, un eveniment biologic. Moartea sufletului este mult mai dureroasa (uneori moartea trupeasca este chiar o binecuvantare!).

Daca doriti raspunsuri care sa va implineasca si sufletul, nu numai ratiunea, sfatul meu este sa consultati un preot. Din inima va dau acest sfat.
Iar analogia pe care o facea fratele catolic Mihnea intre purgatoriu si vamile vazduhului este foarte fortata: purgatoriul, in conceptie catolica este o tranzitie a sufletului intre iad spre rai in care sufletul se chinuie spre curatire - bineinteles, durerile nu sunt fizice, ci spirituale - ajutat fiind si de milosteniile pe care le fac cei ramasi in viata.
Vamile, in schimb, sunt, hai sa le numim etape de judecata corespunzatoare legilor lui Dumnezeu prin care sufletului i se pun in balanta cele bune si cele rele. Sufletul asista neputincios la pledoariile celui care il apara si ale celui care il acuza, pentru ca dracii se lupta pentru sufletul omului (si aici sunt versete biblice care confirma ca dracii se certau cu Arhanghelul Mihail pentru trupul lui Moise) pentru a pune stapanire pe el.
Sufletul fiind o entitate constienta spirituala, la despartirea de trup are capacitatea de a vedea fiintele spirituale, respectiv pe ingerii lui Dumnezeu si pe draci.

Nu exista chiar nicio asemanare intre purgatoriu si vamile vazduhului.