Citat:
În prealabil postat de N.Priceputu
Eu cred că șanse trebuie să fie, însă cu pocăință adevărată, cu lacrimi, cu post, cu rugăciune și cu multă abstinență. Există cazuri de mari desfrânați care au ajuns până la sfințenie. Doar să conștientizeze starea în care se află în fața lui Dumnezeu, și să vrea.
P.S. Atenție la vezica biliară! Ferește-ți ochii de mizeriile pe care nu le poți suporta sau simți că îți vatămă sufletul. Te pot sminti grav, imaginile alea te pot afecta multă vreme.
|
Stiu,e prea tarziu acum...Deja sunt vatamata...Socata si bantuita!
Mi-as fi dorit sa nu fii gasit acele dovezi si sa-i pot privi pe cei 2 la fel ca si inainte...
P.S.-am zis ca nu exista sanse de echilibrare deoarece asta se poate doar cu ajutor Divin,pe cand personajele in discutie nu au nici in clin nici in maneca cu Divinitatea.
Persoanele care percep"aici"si"acum" le este imposibil sa intuiasca existenta unei vieti de apoi.De aceia,vor sa traiasca cat mai aprig clipa si sa-si condimenteze viata cu tot felul de desfatari.
Cu cat inainteaza in varsta devin si mai isterici in petrecerea clipei.
Edit:Desi daca stau sa ma gandesc bine nu este nici sfarsitul lumii ca am descoperit,altfel traiam cu o perceptie gresita asupra lor si suspinam la toate povestile lor lacrimogene ca nu-s insurati negasind persoana potrivita sau ca au fost victimele unor vampe,unor femei diabolice(de parca ai astepta lucruri bune de la o femeie diabolica ...)