[cristiboss56]

În prealabil postat de costel

Slujbele ortodoxe sunt considerate lungi pentru ca asistam si nu participam. Iar fara participare, Dumnezeu nu intra in fiinta noastra. Cand ajungem la simtirea prezentei Lui in noi, nu mai avem nevoie de ceas, de masurarea timpului petrecut in Biserica.

Răbdarea este cu adevărat virtutea care întăreşte toate slăbiciunile noastre şi de aceea Sfinţii Părinţi ne-au lăsat tălmăciri despre răbdare nu închipuite, ci din viaţa unor trăitori.
O istorioara :
"A venit la un schit un om cuprins de un duh necurat; stând mai mult timp la schit nu a reuşit să scape de această suferinţă. Un părinte mai în vârstă privind cum omul se chinuieşte a gândit să-i facă rugăciuni stăruitoare; şi s-a rugat toată noaptea şi îl însemnă cu semnul crucii pe acel om chinuit de demon. Dar văzând atâta stăruinţă la acest părinte, demonul se ardea de atâta rugăciune şi i-a spus părintelui: „Vrei să mă scoţi din omul acesta, dar să ştii că la tine voi veni şi peste tine voi năvăli.” I-a zis: „Vino, te primesc cu bucurie”; a venit la acel parinte şi omul s-a făcut sănătos şi s-a întors la casa sa. A început să-l chinuiască pe acel părinte, dar fără a putea să-l vatăme.
Părintele ducea o viaţă aspră; nu mânca decât 12 seminţe de finic într-o zi, se ruga şi vărsa lacrimi şi nu îi păsa de suferinţa adusă de demon. Şi-a adus aminte părintele acela de Sfântul Pavel; că şi el a fost chinuit de un demon ca să nu se mândrească, cum el însuşi mărturişeşte: „Datu-mi-s-a mie un ghimpe în trup, un înger al satanei, să mă bată peste obraz ca să nu mă trufesc cu înălţimea descoperirilor. L-am rugat pe Dumnezeu să-l depărteze de la mine dar nu a voit. Ci mi-a spus Dumnezeu că puterea Sa se desăvârşeşte prin slăbiciune”. Cugetând aceasta, acel părinte nu înceta să se roage şi nu simţea prea mare durere când demonul îl chinuia, pentru că rugăciunile îi alinau suferinţele.
Demonul nu a putut să ramână mai mult de 12 ani în acel părinte şi s-a pregătit să fugă, dar părintele l-a întrebat: „De ce pleci de la mine?”, şi i-a spus acel demon: „O călugare, cine te mai poate birui pe tine? Să te pedepsească Dumnezeu că numai El te va birui”. Şi aşa a plecat acel demon pentru că părintele a avut răbdare."