Citat:
Īn prealabil postat de catalin2
anume ca doar faptele bune facute din dragoste de Hristos sunt mantuitoare, nu altfel. Daca la asta te referi prin dogma traita.
|
...:) Desigur, desigur.
Inclusiv la invatatura de credinta, corecta, despre care scrii mereu (si cred ca bine faci). Nu contest asta, ma ingrijesc doar de a evita caderea in monotonia multumirii intelectuale. Ne indulcim chiar si asa, n-ai bagat de seama?... Ce e forumul nostru, daca nu o bombonerie intreaga in acest sens (nu fac aluzie la Glykys...:))...
Sugerez ca dogma nu se reduce la un invelis intelectual si pledez pentru cautarea vietuirii tainice... Aici e miezul dogmei. De ce sa ma opresc cu mintea la intelesuri, care, in sine, nu pot mantui un suflet de om? Dar care il ajuta totusi, desigur, sa paseasca
cu buna orientare pe Cale. Altminteri, desigur, omul rataceste...
Vad asadar
o continuitate si unitate intre latura formala a dogmei (invelis, vestmant) pe care o putem teoretiza la nesfarsit si in chipuri felurite, si continutul tainic la care avem acces prin experienta concreta a unei vieti imbisericite.
Teoretizarile noastre sunt adeseori contrarii, experientele duhovnicesti (firave, cum or fi ele la fiecare) ne unesc...
Mi se pare ca nu avem niciodata suficienta vigilenta in privinta continutului practic. Mai ales cand suntem ispititi sa teoretizam din greu...