Ce să-i faci unii le ştiu pe toate, unii nu, fiecare cu putinţa sau neputinţa lui. Te las însă în ale tale judecăţi...

Cu durere în suflet constat că un TEOLOG poate gândi atât de îngust, iartă-mi atitidunea, ţi-o spun ca unui frate de care mă doare, dar un teolog adevărat nu poate gândi atât de îngust precum fraţia ta. Păi dacă te-ai căsătorit ai uitat de conoane, de ce ne spune şi de ce ne învaţă Biserica? Ai uitat de ce ne spun Sfinţii Părinţi? Pentru ce ai teminat Teologia, doar pentru a avea o diplomă? Doar pentru a-ţi crea propia credinţă sub "licenţă"?

Şi mă rog de ce au fost lăsate aceste rânduieli? Doar pentru a fi mai interesantă ortodoxia? De ce Pr Cleopa (pe care ţi l-am citat) şi alţi mari duhovnici pomenesc de aceste rânduieli, de curăţia trupului în zile de post: Miercurea şi Vinerea, precum şi cele de sărbătoare şi cele de dinaintea sărbătorilor, precum şi Duminica? De ce au fost lăsate posturile? Nu pentru înfrânare? Poţi să-mi explici?

O poţi opri fate Aghioritul, dar trebuie să şi vrei. Adică soţii de comun acord se pot învoi pentru înfrânare în timpul postului. Pr Paisie Aghioritul şi Pr Arsenie Boca, pe care tu i-ai amintit, dar pe care din păcate PREA PUŢIN i-ai înţeles, spun foarte clar şi răspicat că, copiii zămisliţi în zile de post şi în sărbători (aici intră şi Duminica), sunt slabi şi se nasc cu tot felul de boli. Cred că ştiu ei mai bine decât noi ce au spus.

Infrânarea, eu o văd ca pe o renunţare de la orice fel de plăcere. Şi atunci cum să nu aibă legătură, când împreunarea dintre soţi aduce printre altele şi plăcere? Este sau nu în cadrul împreunări dintre soţi şi plăcere? Da sau nu?

Şi mă rog de unde ai ajuns la aceste concluzii? De revelaţie ai auzit? Pe Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana unde îi laşi? La teologie nu v-a pomenit de viaţa lor? Cum au trăit aceşti sfinţi? Îmi poţi spune? Hai să-l cităm pe Cuviosul Paisie Aghioritul, deşi călugăr, el este un bun cunoscător al Tainei Căsătoriei, el însuşi afirmă că i s-a descoperit taina Sf Părinţi Ioachim şi Ana. Deci fii cu bagare de seamă la ce spune Cuv Paisie:

- Părinte, vorbiţi-ne despre Sfinţii Ioachim şi Ana, părinţii Maicii Domnului. Cândva ati început să ne spuneţi ceva despre ei.
- De mic copil aveam mare evlavie la Sfinţii Ioachim şi Ana. Chiar am spus cuiva, că atunci când mă vor face călugăr, aş vrea să-mi pună numele de Ioachim. Cât de mult le datorăm! Sfinţii Ioachim şi Ana sunt perechea cea mai nepătimaşă care a existat vreodată. Nu au avut deloc cugetare trupească.

Dumnezeu aşa l-a plăsmuit pe om şi astfel, fără patimă, ar fi vrut să se nască oamenii. Dar după cădere a intrat patima în relaţia dintre bărbat şi femeie. De îndată ce s-a aflat o pereche nepătimaşă, aşa cum l-a plăsmuit Dumnezeu pe om şi aşa cum voia să se nască oamenii, s-a născut Maica Domnului, această făptură neprihănită, din care mai apoi S-a întrupat Hristos. Gândul îmi spune că Hristos ar fi venit mai devreme pe pământ dacă ar fi existat o pereche neprihănită, aşa cum au fost Sfinţii Ioachim şi Ana.

Romano-catolicii au ajuns la înşelare şi cred, chipurile din evlavie, că Maica Domnului s-a născut fără să aibă păcatul strămoşesc. Dar Maica Domnului nu s-a născut fără păcatul strămoşesc, ci aşa cum a vrut Dumnezeu să se nască oamenii după creaţie. Ea a fost preacurată, pentru că zămislirea ei s-a făcut fără plăcere trupească. Sfinţii Ioachim şi Ana, după rugăciunea fierbinte făcută către Dumnezeu pentru a le dărui un copil, s-au împreunat nu din poftă trupească, ci din ascultare faţă de Dumnezeu. Iar taina aceasta mi s-a descoperit la Sinai.

Observi esenţa? În ascultare faţă de Dumnezeu s-au împreunat, nu din poftă trupească şi nici după propiile lor închipuiri despre Taina Căsătoriei.

Taina Căsătoriei se poate trăi strict personal în măsura în care asculţi de Biserică, de duhovnic, de învăţătuirle Sfinţilor Părinţi. Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana, în ascultare faţă de Dumnezeu au trăit această Taină a Căsătoriei nu după propiile lor închipuiri şi legi.

Ţi-am demonstrat că un monah poate cunoşte tainele căsătoriei, chiar dacă nu este practicant.

Nu crezi că dacă mai de folos ar fi fost ca monahii să nu se bage în aceste taine, aceştia nu ar fi făcut-o?
Cum ascultăm noi de Dumnezeu dacă noi nu avem nici o rânduială? Ce rânduială urmăm noi, cea a poftelor trupului? Nu mai de folos este să ascultăm de cei învăţaţi?

Nu am să-ţi mai pomenesc de alţi sfinţi, căci am observat că o fac degeaba. Am să revin cu un răspuns legat post...