[Decebal]

APRECIERI ASUPRA PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND STATUTUL MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA

III. Una din temele centrale ale proiectului legii statutului este tema învăţământului în limba maternă. Comunitatea maghiară vede utilizarea limbii materne în şcoală ca un element de facto, fiind considerat ca un drept câştigat. În consecinţă, preocuparea pentru reflectarea acestui drept în lege este redusă. Ceea ce pare important pentru membrii comunităţii maghiare este înfiinţarea în zonă a unei universităţi cu predare în limba maghiară. Atitudinea pro autonomie, manifestă la bună parte a etnicilor maghiari intervievaţi, se conjugă la mulţi dintre aceştia cu necesitatea, pe latură educaţională, a unei universităţi maghiare de stat în zonă. Se întâlneşte o asemenea opţiune şi la persoane care altfel nu sunt direct interesate sau vizate de problematica studiilor universitare.

Există tendinţa ca inclusiv familiile mixte să valorizeze mai degrabă educaţia în limba maghiară a copiilor, mai ales la baza ciclului de învăţământ.

O problematică fundamentală a chestiunii relaţiilor interetnice în Covasna şi Harghita ţine de procesul segregării. O parte a maghiarilor intervievaţi merg pe ideea necesităţii separării instituţiilor locale între maghiari şi români.

Există însă o parte a populaţiei maghiare locale care percepe segregarea – de exemplu, cea educaţională – drept dezavantajoasă pentru maghiari, în special pentru generaţiile foarte tinere. Cunoaşterea limbii române este percepută ca necesară pentru succesul profesional în afara zonei – zona însăşi oferă posibilităţi limitate de dezvoltare – începând cu studiile universitare efectuate la Braşov, Bucureşti, Cluj, Craiova etc.

În general, indiferent de etnie, subiecţii intervievaţi sunt de acord cu faptul că, într-o zonă în care populaţia maghiară este majoritară este firească organizarea învăţământului şi în limba maternă. În acelaşi timp există o anumită nemulţumire a respondenţilor români în ceea ce priveşte predarea disciplinelor în limba română, în cadrul instituţiilor cu predare in limba maghiară. Această nemulţumire, exprimată de membri ai comunităţii romaneşti, sugerează caracterul formal al predării acestor discipline; în opinia respondenţilor, studiul istoriei românilor şi al limbii române constituie discipline periferice în procesul de învăţământ.

Segregarea învăţământului după criteriul limbii, fenomen accentuat după 1990, a determinat accentuarea dificultăţilor de comunicare şi implicit distanţarea socială a celor două comunităţi. Fără a pune sub semnul întrebării legitimitatea dreptului minorităţilor etnice considerăm că studiul limbii române în instituţiile cu predare în limba maternă a minorităţilor trebuie sa se bucure de o atenţie deosebita. Argumentul nu se rezumă doar la faptul că limba română este limba oficială a statului ci şi la observaţia că limba este principalul instrument de participare la viaţa socială. Necunoaşterea limbii române limitează mobilitatea socială a indivizilor, elementul de raportare devenind aproape exclusiv propria comunitate. La nivelul relaţiilor dintre grupurile sociale, lipsa instrumentelor de comunicare are drept principală consecinţă tendinţa de segregare, inclusiv in aspectele legate de viaţa cotidiană. Exista riscul configurării unei realităţi sociale caracterizate prin lipsa legăturilor organice între membrii diferitelor comunităţi etnice care ocupă o anumită zonă geografică, între aceştia şi restul societăţii. Cum educaţia şcolară constituie una din componentele fundamentale ale socializării copiilor, credem ca este absolut necesar ca statul roman sa ofere cadrul învăţământului în limbile materne, acordând în acelaşi timp o atenţie specială promovării învăţării limbii române şi a istoriei românilor în instituţiile cu predare în altă limbă decât româna. În acelaşi timp, credem că este important ca în cadrul instituţiilor cu predare în limba română sa fie studiată civilizaţia minorităţilor etnice existente în zona respectivă. Principiul esenţial în această problemă trebuie să fie, în opinia noastră, cel al cunoaşterii, respectării şi valorizării moştenirii culturale a tuturor comunităţilor din zonele cu populaţie multietnică.

sursa: http://www.ziaristionline.ro/2011/04...gariei-studiu/