Citat:
În prealabil postat de N.Priceputu
Mulțumesc, Delia, pentru frumosul comentariu. Se dezvăluie aici sensul ascezei, al postului, care nu este doar o renunțare la mâncăruri, ci e un alt fel de a ne hrăni; dumnezeiește.
|
Da, dar din cate stiu eu, interpretarea parintilor este usor alta: greseala protoparintilor sau mai degraba efectul caderii (care incepe cu iesirea din vointa lui Dumnezeu si cu dorinta de autonomie, 'sa fie dumnezei') a fost nu ca au acceptat hrana sensibila (materiala), ci ca au tratat hrana numai sub aspectul material, ca au despartit sensibilul de comuniunea cu Dumnezeu.
Au considerat ca se pot 'hrani' pe deplin cu altceva decat cu Dumnezeu insusi.
Inainte, toata hrana era si sensibila, dar era traita euharistic. Deci sensibilul nu era separat de spiritual. Sensibilul trebiia, prin functia regala a omului fata de faptura, sa fie inaltat si el spre Dumnezeu.
Voi da si un citat de ghicit in acest sens, ca sa ramanem la subiect ;-)