Citat:
În prealabil postat de Tomita
Viata te impinge la asa o decizie.
Eu, de exemplu, de la anul nu mai imi permit financiar sa stau in Bucuresti.
Implinesc 9 ani de vechime si am salariu ca pt un an vechime. Si culmea nici anul acesta si nici la anul nu pot sa promovez. Conform legii trebuie sa ai 2 ani consecutivi anteriori (2010 si 2011) cu calificativ cel putin "bine".
Pentru ca s-au blocat posturile in administratie m-am suspendat intre noiemb 2010 si feb 2011, timp in care am predat la o scoala. Legislatia s-a modificat ulterior ...si nici la anul (cand trebuie sa am continuitate in 2011 si 2012) nu pot promova. E ca o gluma buna...mereu intervine ceva.
Alta optiune decat manastirea nu am daca nu reusesc sa ma intretin financiar.
A si sa nu-mi spuneti sa caut alt loc de munca ...am avut in 9 ani 8 locuri de munca...nici nu vreau sa mai aud de asa ceva.
|
Nu stiu ce varsta ai, dar banuiesc ca peste 30, deci trebuie totusi sa te grabesti sa iei o decizie.
Daca tu crezi ca dpdv profesional nu poti sa te descurci sa-ti castigi existenta, mai mult, ai renuntat chiar si sa incerci, e un nonses sa te gandesti ca ai putea intretine o familie.
Deci calugaria e singura varianta in care ai putea sa-ti fii util, tie in primul rand si poate si altora.
Cu cat amani sa iei o decizie, cu atat exista riscul sa apara si "alternative" nu tocmai fericite.