Nu adventistii au avut ideea asta.Uitati-va in Biblie, in II Petru, capitolul 3.La asta ma refer: ,,Iar cerurile de acum şi pământul sunt ţinute prin acelaşi cuvânt şi păstrate pentru focul din ziua judecăţii şi a pieirii oamenilor necredincioşi."(v.7)si ca sa fiu si mai exact,cititi in continuare: ,,Iar ziua Domnului va veni ca un fur, când cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface, şi pământul şi lucrurile de pe el se vor mistui.Deci dacă toate acestea se vor desfiinţa, cât de mult vi se cuvine vouă să umblaţi întru viaţă sfântă şi în cucernicie,Aşteptând şi grăbind venirea zilei Domnului, din pricina căreia cerurile, luând foc, se vor nimici, iar stihiile, aprinse, se vor topi!"(v.10-12).Concluzia asteptarii o gasiti in versetul 13: ,,Dar noi aşteptăm, potrivit făgăduinţelor Lui, ceruri noi şi pământ nou, în care locuieşte dreptatea."

Abordarea nu este noua,nu a inventat-o nici apostolul.A existat o straveche abordare iudaica de a percepe momentul cu pricina ca o judecata prin foc,iar acesta tendinta s-a generalizat,de-a lungul timpului,anterior momentului scrierii epistolei,si a metamorfozat asteptarea initiala(o judecata generala prin foc) intr-o raspandita asteptare a unei conflagratii finale de proportii universale. Sursele extrabiblice,precum manuscrisele de la Qumran,sunt extrem de graitoare in acest sens.In general in Vechiul Testament,momentul cu pricina este perceput ca fiind unul al actelor de judecata eminamente violente.Insa tot in Vechiul Testament aceasta zi este asociata cu momentul in care poporul oprimat al lui Dumnezeu va trai clipa izbavirii.

Analizarea,in contextul iudaic al VT,al conceptiei este extrem de complexa,iar modul cum este ea transmisa in cadrul Noului Testament ar face discutia si mai interesanta dar ma tem ca si mai complicata.Oricum,indiferent de situatie,nu adventistii sunt cei care au adus aceasta ideea ci poate doar modul cum o transmit sa fie o problema(sincer sa fiu habar nu am cum abordeaza ei acesta idee biblica).Ideea in sine apare in Biblie si in Vechiul dar si in Noul Testament si desi as fi extrem de incantat de o abordare metaforica a imaginilor respectiva ma tem ca analizate in context, cu toate elementele necesare,lasa putine sperante pt a respira usurati si scapati de ideea unei zile a judecatii divine in conformitate cu dreptatea divina.