[osutafaraunu]

În prealabil postat de delia31

Cum de acelasi Dumnezeu care porunceste ca oamenii sa se odihneasca in ziua in care EL s-a odihnit la ,,Creatiune'', nu aminteste nimic, nici macar aluziv, nu ia nici o masura in privinta asta, la izgonirea omului din Eden?

Dar de unde ştii dumneata că n-a amintit? Pentru că nu scrie în Biblie? Dar Biblia nici nu începuse să fie scrisă!Iar când s-a scris, a alocat doar câte un verset pentru o sută de ani de istorie a ce s-a amintit aluziv ori nu.
Încă un lucru: Adam nu era Gheorghe a lu' Zăpăcitu - ăl de uită să-şi ia pastilele cu Lecitină. Lui nu-i trebuia tablă de piatră pe care scrie "Adu-ţi aminte de ziua sâmbetei..." (Exod 20,8).

În prealabil postat de delia31

Ba din contra, naucitor de-a dreptul, ii spune El Insusi lui Adam: ,, Cu osteneală să te hrăneşti în toate zilele vieţii tale!” (Facere 3,17).
Nu va intriga aici, domnule 100-1 cuvintele : ,,osteneala” si ,,toate” (zilele)?

Stimată doamnă, nici nu mă năucesc, nici nu mă intrigă, căci Se referea la zilele vieţii, nu la zilele săptămânii.
Expresia [כָּל יְמֵי חַייךָ] (toate zilele vieţii tale), expresie des folosită în VT, indică întreaga durată a vieţii, căci substantivul [יום] are şi sensul de an şi chiar timp, nu doar de zi.

În prealabil postat de delia31

Cum vine asta? Osteneala in toate zilele? Fara exceptie? Inclusiv sambata? Nu se poate! Precis e un malentendu la mijloc! Sa fi uitat Dumnezeu ca in zi de sabat nu e voie nici o osteneala, nici o truda, nici o sudoare a fruntii? Apropo, termenul ebraic pentru osteneala, truda, este בְּעִצָּבוֹן֙, transliterat itstsabon si e derivat din עצב aw-tsab' = a trudi, a da cu sapa.

Mulţumesc pentru lecţia de ebraică! A fost chiar amuzantă. Mă refer la verbul acela "a da cu sapa"- nu ştiu de unde aţi scos sapa asta... Dar mai amuzantă devine imaginea asta a datului cu sapa un verset mai sus, unde femeia naşte "dând cu sapa". Verbul, de fapt substantivul a'ţab/e'ţeb e durere şi nu dat cu sapa. Vedeţi un pic şi cum traduce Bartolomeu Anania cele două versete (Facerea 3,16.17) că sună româneşte şi lăsaţi sapa. Căci cine sapă groapa altuia, cade singur în ea!